Ce impune legea profesorilor care dau meditații în particular

Asculta acest articol

Mai nou, profesorii vor trebui să completeze atât numărul elevilor cu care fac meditații, cât și școala și clasa de proveniență a acestora. Fenomenul meditațiilor este unul răspândit în România și normalizat sub toate formele sale, fiind o cultură deja înrădăcinată în sistemul de învățământ.

Motivul principal pentru care elevii recurg la meditații private este lipsa aprofundării materiei la clasă. “Bineînțeles, motivele pot fi diverse și pot să fie în avantajul elevilor, dacă vorbim despre pregătirea pentru examenele de admitere la facultate, spre exemplu, unde bibliografia este diferită de cerințele educaționale cuprinse în curriculumul de bază. Însă, din păcate, nu se poate observa o dorință de eliminare a acestei cutume, luând în calcul inclusiv introducerea examenului de admitere la liceu pentru 50% din locuri, în liceele unde se va dori acest lucru. Consiliul Național al Elevilor susține introducerea declarației în vederea creșterii transparenței generale în sectorul de educație.

Cu toate acestea, introducerea simultană în noua lege a educației a sancțiunilor disciplinare pentru profesorii care fac meditații cu elevii cărora le predau la clasă, dar și a dublei admiteri la liceu indică faptul că rezolvarea problemei de la rădăcină este tratată cu superficialitate. Introducerea acestor declarații este un pas înainte pentru transparența în educație, fiind un imbold important în reducerea toxicității care normalizează recurgerea la meditații private pentru a face față cu materia la clasă, dar sunt necesare eforturi mult mai mari de atât” spun reprezentanții elevilor într-un comunicat oficial.

Elevii vor ore extracurriculare pro-bono

“Meditațiile sunt doar o iluzie a rezolvării problemei, fiind un factor care de fapt amplifică discrepanțele dintre elevi. Elevii care provin din medii dezavantajate din punct de vedere social și/sau economic nu își pot permite costurile unor ședinte particulare, organizate în mod regulat și inclusiv la mai multe discipline. Cultura meditațiilor este una realizată adesea în mod nefiscalizat ca răspuns indirect la subfinanțarea sistemului de învățământ care are două consecințe majore: un act educațional mai puțin calitativ și profesori nevoiți să susțină aceste pregătiri contra cost în particular. Așadar, aceste declarații sunt binevenite în contextul sporirii transparenței și al diminuării favoritismelor ce puteau lua naștere în cazul profesorilor care făceau meditații în particular cu elevii cărora le predau la clasă.

Din punctul de vedere al elevilor, este important ca fiecare clasă să primească pregătire din partea profesorilor care să fie structurată strict pe nivelul și dorința clasei. Acest lucru poate fi realizat prin intermediul unei alternative la modul în care meditațiile funcționează acum, cum ar fi promovarea orelor extracurriculare ținute pro-bono de către profesorii de la clasă și/sau promovarea instituțiilor care au ca scop meditarea gratuită a elevilor (cel mai bun exemplu ar fi de a introduce un grad în plus de echitate Centrelor de Excelență).

Pentru a concluziona această poziție, nu contestăm cauzele care aduc nevoia de meditații, ci contestăm acest mijloc de care doar elevii din medii elitiste pot beneficia și care este facilitat de către profesori care nu dau de multe ori tot ce au mai bun la clasă. „Este timpul să privim realitatea și cum, încet, dar sigur, pentru foarte mulți elevi, meditațiile sunt singura soluție de a ține pasul cu materia de la clasă. Cu siguranță că declarațiile acestea sunt un pas înainte către un sistem educațional ideal – corect și transparent -, însă nu este suficient pentru a rezolva problema de la rădăcină. Ele vor putea soluționa cazurile în care elevii care făceau meditații cu profesorii de la clasă erau favorizați, dar nu va elimina această practică toxică a sistemului de învățământ. Ne bucurăm că se iau măsuri în această direcție și că vom putea vorbi despre un grad mai mare de corectitudine, însă sperăm că lucrurile nu se vor opri aici.” a declarat Miruna Croitoru, președintele Consiliului Național al Elevilor.