Necunoscute sunt căile politicii!
Din patru în patru ani pe scena politică are loc câte o “schimbare de paradigmă”, cum le place să spună semi-docţilor. Într-adevăr, odată cu secolul 21 au venit şi surprizele. La alelegerile prezidenţiale din anul 2000 pentru că dreapta avea doi candidaţi, Mugur Isărescu şi Theodor Stolojan, s-a calificat în turul doi Corneliu Vadim Tudor. Românii au votat “răul cel mai mic”, adică Ion Iliescu.
Patru ani mai târziu, “schimbarea de paradignă” s-a produs când Traian Băsescu, covârşit de durere, cu ochii în lacrimi, l-a înlocuit pe Stolojan la alegerile prezidenţiale. Alianţa împotriva naturii dintre PNL şi PSD pentru a câştiga în faţa PDL, apoi fuziunea PNL-PDL, aducerea primarului Klaus Iohannis de la Sibiu pentru a candida la preşedinţie, rezultatele spectaculoase ale partidului-televizor la alegerile din 2012, victoria spectaculoasă a PSD la alegerile parlamentare din 2016, apariţia din spuma mării a partidului inexistent AUR la alegerile din 2020, sunt marile surprize pe care le oferă politicienii unui electorat care din patru în patru tot aşteaptă minuni de la clasa politică.
Una dintre aceste minunăţii se numeşte USR-PLUS. Primul s-a născut dintr-o asociaţie civică înfiinţată de un tinerel care îşi propunea să salaveze Bucureştiul de agresiunea prostului gust, distrugerea clădirilor vechi, a parcurilor. După un rezultat spectaculos la alegerile din Bucureşti, USR s-a extins la nivelul întregii ţări. Fondatorul Nicuşor Dan, după ce şi-a dat demisia din partidul pe care l-a fondat, a ajuns, totuşi, primarul general al Capitalei. Datorită PNL-ului, nu partidului său.
USR nu a rămas multă vreme cel mai nou partid politic. Neavând un lider cu mare notorietate, s-a aliat cu un partiduleţ mic, fără nicio performanţă electorală, dar condus de un fost prim ministru. Ca şi Thedor Stolojan cu ani în urmă, Dacian Cioloş este considerat un tehnocrat. PNL a apelat la el când a ajuns la guvernare pentru un an de zile, după spargerea USL.
Nerecunoscător, tehnocratul premier a refuzat să se înscrie în PNL şi astfel partidul care l-a pus în fruntea guvernului a pierdut lamentabil alegerile parlamentare din 2016. Avea să le câştige tot printr-un transfer spectaculos pe cele prezidenţiale din 2016.
PLUS. Ce înseamnă PLUS? Trebuie să recunosc că am fost nevoit să caut pe google denumirea exactă a acestui partid. Abrevierea are mai multă notorietate decât denumirea partidului. PLUS-ul despărţit de o cratimă de USR, înseamnă PARTIDUL LIBERTATE, UNITATE şi SOLIDARITATE. În spaţiul public nu se foloseşte deloc denumirea completă a partidului. De unde am putea trage concluzia că la început a fost abrevierea, apoi denumirea. PLUS, ştie toată lumea, înseamnă a adăuga ceva la altceva pentru a obţine ceva mai mare. Dacă spui ” în plus” deja înseamnă ceva de prisos.
Cum se vorbeşte foarte intens despre o fuziune între cele două partide despărţite prin semnul grafic numit minus, întrebarea firească este de ce nu au fuzionat mai devreme aceste partide? De ce nu s-au despărţit ştim. Ca să nu piardă puncte electorale.
Cele două partide vor fuziona, dar paradoxul constă în faptul că tocmai acum cei doi lideri, Dan Barna şi Dacian Cioloş nu se înţeleg. Doar unul singur va fi lider. Cum Dacian Cioloş şi-a exprimat deja intenţia de a candida la alegerile prezidenţiale din 2024, se înţelege că acest anunţ este o invitaţie de a-l vota pe el drept preşedinte al partidului rezultat din fuziune.
Când PNL şi PDL au decis să fuzioneze operaţiunea s-a numit “Marele PNL”. Vom avea după fuziune “Marele USR”? Spre asta se tinde. Modul de comportare la guvernare, toate şicanările la adresa PNL, conduc spre ideea că USR tinde să devină cel mai important partid de drepta din România.
Această ambiţie, până la urmă normală pentru orice partid, va conduce la o tot mai mare tensiune în coaliţia de guvernare. Aşa cum PNL nu accepta în guvenarea CDR din perioada 1976-2000 să fie “vioara a doua”, nici acum USR nu va accepta să fie vocea secundă în guvernul condus de un premier PNL.
Nu poţi avea pretenţii la prima funcţie în stat dacă eşti “a doua vioară” într-un guvern care se confruntă cu multe probleme.
Dacian Cioloş este primul politician care şi-a anunţat intenţia de a candida la preşedinţie. PNL nu are candidat. PSD, de asemnea, nu are un candidat. Poate mai intră în discuţie senatoarea care, ajutată de fizic, intră ca un tanc peste forţele de ordine, în numele poporului, desigur.