Asculta acest articol
Raportul privind punerea în aplicare a dispozițiilor tratatului referitoare la procedurile legislative speciale (PLS) analizează aspecte care decurg în principal din dezechilibrul instituțional creat în contextul refuzului Consiliului de a iniția negocieri sau din utilizarea nejustificată a dreptului de veto al statelor membre cu privire la anumite aspecte. Printre principalele exemple se numără: lipsa progreselor în ceea ce privește revizuirea legislației electorale a UE și propunerile de protejare a drepturilor electorale ale cetățenilor mobili; decizia recentă de modificare a componenței Parlamentului pentru alegerile din 2024; lipsa de implicare a țărilor UE în ceea ce privește dreptul de anchetă al Parlamentului; și aderarea Bulgariei și României la Acordul Schengen, care a fost amânat de mai mulți ani, în ciuda recomandărilor Parlamentului și ale Comisiei.
Parlamentul solicită:
Consolidarea rolului său în cadrul procedurilor legislative speciale;
Spațiu de manevră politică pentru a fi utilizat cu bună-credință și pentru a nu obstrucționa;
Adoptarea de către Consiliu a pozițiilor legislative într-un termen rezonabil;
Un nou acord interinstituțional, dedicat exclusiv reglementării PLS, inițiat de Parlament;
Sesizarea Curții și anularea votului atunci când principiul cooperării loiale reciproce nu este respectat sau un vot în Consiliu nu este justificat din punct de vedere juridic sau încalcă normele tratatului; și
Utilizarea mai frecventă a consultărilor informale, pentru a se ajunge la soluții de compromis – așa cum s-a întâmplat în cazul eforturilor de deblocare a revizuirii statutului Ombudsmanului European.
Raportul sugerează, de asemenea, că pozițiile statelor membre ar trebui făcute publice atunci când un act este adoptat de Consiliu și că ar trebui prezentate justificări obligatorii în toate cazurile în care statele membre își folosesc dreptul de veto.
Deputații în Parlamentul European subliniază „demnitatea constituțională specială și consolidată” a chestiunilor cu privire la care Tratatul de la Lisabona conferă Parlamentului drepturi directe de inițiativă, aceasta fiind singura instituție a UE aleasă în mod direct, care include competența Parlamentului de a se autoorganiza, funcția sa de control și legitimitatea sa democratică, precum și procesele electorale. Cu toate acestea, aceste PLS au fost prea rar încheiate cu succes din cauza lipsei unui acord din partea Comisiei și a cerinței privind votul în unanimitate în Consiliu.
Raportul a fost adoptat cu 389 voturi pentru, 186 împotrivă și 53 abțineri.
Raportorul Victor Negrescu (S&D, România), a declarat:
„Prezentul raport este esențial pentru cadrul interinstituțional al Uniunii Europene. Parlamentul afirmă în mod clar că deciziile la nivelul UE nu ar trebui să fie amânate și nici blocate de un veto nejustificat, așa cum au fost, de exemplu, în ultimii 13 ani în ceea ce privește extinderea spațiului Schengen cu România și Bulgaria. Solicităm statelor membre să ofere justificări pentru voturile și vetourile lor, care ar trebui să aibă, de asemenea, explicații juridice referitoare la documentele și valorile fundamentale ale Uniunii. Acesta este motivul pentru care Parlamentul ar trebui să sesizeze Curtea de Justiție a UE atunci când un vot sau o decizie nu respectă aceste principii-cheie obligatorii.”
Citește și
PERCHEZIȚII
Fii primul care comentează