Asculta acest articol… PIB/capita la paritatea puterii de cumpărare (PPC) este 76%, la egalitate cu Ungaria și deasupra Greciei (67%), Letoniei, Croației, Slovaciei, Serbiei și vecinilor bulgari. Dar, tabloul se schimbă radical atunci când intrăm în detalii la nivel de județ.
Cel mai bogat județ, care este de departe București, are peste 260% din media Uniunii Europene la paritatea puterii de cumpărare (deci de peste 2,5 ori mai bogat decât media), dar la celălalt capăt al clasamentului găsim cel mai sărac județ- Vaslui- de aproape 7 ori mai sărac decât Capitala, arată hotnews.ro.
De remarcat este că deși București conduce la capitolul PIB/capita, fiind urmat de Cluj, în ultimii 20 de ani clujenii au avut un ritm de dezvoltare mult peste cel al Capitalei.
În urmă cu 20 de ani Clujul era pe locul al cincilea ca PIB/capita, după București, Ilfov, Constanța și Brașov. În 2010 devansează Brașovul și ajunge pe locul 4, iar mai nou a trecut și de Ilfov, stând în coada Capitalei.
Cel mai slab ritm de dezvoltare l-a avut Covasna, Galați, Vrancea și Bacău, iar cel mai ridicat l-au avut Cluj, București, Sălaj și Timiș.
Acest raport este printre cele mai mari din Europa, iar dacă ne uităm la nivel de județe, o să vedem că în ultimii 20 de ani, din 42 de județe, doar 15 au avut o dinamică mai rapidă a PIB/capita decât media națională. Celelalte 27 au avut o viteză de dezvoltare mai redusă, deteriorându-și poziționarea relativă.
De remarcat că judetele Botosani, Salaj, Vaslui, Vrancea, Valcea si Teleorman au un dezechilibru fiscal ridicat, depinzând de transferurile de la bugetul de stat pentru a supraviețui, arată un studiu publicat de un grup de specialiști români. Altfel spus, sunt mai ușor controlabile politic, fiind dependente de banii de la București.
În aceste județe, transferurile sunt cele mai importante ca sursă de finanțare pentru cheltuielile județelor.
Curtea de Conturi a României vorbește în rapoartele sale de bugete locale nerealiste, fără legătură cu nevoile reale ale comunității locale sau cu resursele financiare reale.
„Exista o slabă preocupare a autorităților publice locale de a identifica si valorifica veniturile care pot rezulta din desfasurarea activitatilor economice sau din valorificarea bunurilor din patrimoniul lor public si privat”, arată Curtea de Conturi într-un raport recent.
Există județe cu un PIB pe cap de locuitor ridicat, dar cu o prestare minimă de servicii publice (Gorj, Alba), sau județe cu un nivel scăzut al PIB pe cap de locuitor, dar cu un nivel semnificativ al cheltuielilor publice locale (Iași).
Un nivel ridicat de responsabilitate fiscală se înregistrează în Timiş, Constanţa, Cluj, Prahova, Braşov, Bihor şi Iaşi, mai arată autorii documentului.
CITEȘTE ȘI:
Fii primul care comentează