Asculta acest articol…. a explicat pentru „Adevărul“ care sunt cele mai importante prevederi și ce probleme s-ar putea rezolva odată cu intrarea în vigoare a noului statut.
Codul drepturilor și obligațiilor studenților prevede, ca și noutate, printre altele, reglementarea drepturilor studenților cu dizabilități. „Până în momentul de față, nu exista nicio prevedere specifică. Acum am introdus niște drepturi minimale. De exemplu, am cerut ca universitățile să aibă dreptul de a solicita un interpret mimico-gestual – atunci când este cazul – și care le-ar fi de mare ajutor studenților cu deficiențe de auz. Ne dorim, de asemenea, în exteriorul și interiorul clădirilor, rampe de acces pentru persoanele cu dizabilități, dar și grupuri sanitare dotate pentru acești studenți“, a explicat Oana Țînțar. De asemenea, studenții cer ca profesorii să fie informați și instruiți în așa fel încât să poată răspunde nevoilor studenților cu dizabilități.
În Codul drepturilor și obligațiilor studenților se menționează faptul că aceștia nu trebuie constrânși să participe la cursuri mai mult de opt ore pe zi. „Prevederea aceasta exista și înainte, dar sub altă formă, și anume că studenții au dreptul să refuze participarea. Noi, acum, am pus totul sub o altă formă, aceea că nu pot fi constrânși. E o diferență. Înainte, dacă refuzai participarea, puteau exista consecințe, repercusiuni. Mai mult, în vechea formă nu erau vizate și activitățile practice, ci doar cele teoretice. Acum am inclus și practica obligatorie. Adică, teoria și practica nu trebuie să însumeze mai mult de opt ore“, a arătat Oana Țînțar.
Care este motivul acestei practici în Universități? „Din cauza lipsei de spațiu, în multe facultăți, se programează de la 10 ore sau chiar 12 în aceeași zi. Nu știu în ce mod s-ar mai putea asimila informațiile și cunoștințele.“
CITEȘTE ȘI:
Studenții vor reglementarea utilizării resurselor electronice
Fii primul care comentează