Asculta acest articol
… organizată de sătmăreanul prof. univ. dr. psih. Daniel David, rectorul Universității.
La eveniment au participat două grupuri de colindători din județul Satu Mare, care au reprezentat “două țări” ale județului nostru.
Țara Codrului a fost reprezentată de Grupul de colindători format din elevii Școlii Gimnaziale Homorodu de Mijloc, sub îndrumarea prof. Olimpia Micu Luțaș, prof. Florin Sima și directoarei prof. Veronica Daniela Tătar iar Țara Oașului a fost reprezentată de grupul de colindători talentați format din corurile reunite ale Liceului Teoretic Negrești-Oaș și Liceului Tehnologic „Ioniță G. Andron”, sub îndrumarea prof. Luciana Denghel și prof. Marin Grigorean și coordonați de Anca Volșik, managerul Casei Orășenești de Cultură din Negrești-Oaș.
În deschidere, rectorul UBB a amintit că, etimologic, colindele sunt începuturi/vești (lat. kalendae) legate de calendarul roman, dar și de anumite evenimente majore de pe parcursul anului, inițial în lumea romană legate puternic de sărbători ale lunii decembrie (ex. Saturnaliile; Solstițiul de iarnă; Anul Nou – mutat în timp din primăvară în 1 ianuarie și suprapunându-se și cu ocuparea unor demnități în stat). De asemenea, în contextul românesc colinda („corinda” – în cadrul rotacizant al acestor țări etnografice) se asociază puternic cu sărbătorile de iarnă și Crăciunul (având probabil semnificația etimologică de chemare – lat. calatio) – fără a se reduce însă la această asociere -, împreună vorbind despre chemării pentru a primi vești despre începuturi/pentru începuturi, în religia creștină despre nașterea lui Isus. Apoi a propus în introducere audienței o grilă psihoculturală de lectură a colindelor în contextul etnografic specific: (1) Nivelul formei originale – cu urări și felicitări (adesea agrare, legate de soare sau legate de demnități sociale), având conținuturi originale sau mai noiș (2) Nivelul formei străvechi – cu obiceiuri ale comunității (formulate direct sau metaforic), având conținuturi străvechi sau mai noiș (3) Nivelul formei vechi – creștin (legat de nașterea lui Isus sau de alte teme creștine), cu conținuturi mai vechi sau mai noi, toate coroborate și cu analizele psihologice multinivelare (subiectiv-emoțional și cognitiv-comportamental).
„Dacă ții la tradițiile românești acestea nu trebuie izolate de universalitate, deoarece astfel devin învechite și se sting treptat, ci trebuie duse în universalitate (ex. și în Patrimoniul UNESCO), devenind astfel nemuritoare. UBB încearcă să le ducă acolo sau măcar acolo unde ajunge ea la nivel internațional. Dar, dincolo de demersul academic – vom prelucra materialul artistic și științific și îl vom co-disemina cu participanții –, a fost în primul rând și cu adevărat o seară autentică de colinde împreună cu cei care încă fac asta și în viața lor obișnuită din perioada sărbătorilor de iarnă, nu doar un spectacol cu profesioniști. Aceste „românii populare”, cum le numea academicianul Nicolae Iorga sunt, simplu și direct spus, spectaculoase! Le mulțumesc că există, că fac parte din proiectul UBB și că ne-au colindat!”, a declarat rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David.
Fii primul care comentează