OPINII ALE FERMIERILOR

Culturile de toamnă nu s-au semănat din cauza secetei din sol

Asculta acest articol

Toamna, asemeni altor perioade din an, fermierii au o sumedenie de activităţi denumite generic campanii. Atât primăvara, cât şi toamna, o serie de lucrări se suprapun ca perioadă de desfăşurare, motiv pentru care se spune că sunt campanii agricole suprapuse.

Toamna, se suprapun perioadele de recoltare a unor culturi de primăvară, pregătirea terenului şi apoi însămânţarea culturilor de toamnă precum; rapiţă, grâu, orz, triticale, plante furajere ş.a. Dacă spre exemplu rapiţa este deja în fază avansantă de dezvoltare pentru a putea intra în iarnă în condiţii bune, suficiente de viguroasă, floarea-soarelui a fost recoltată şi se pregăteşte terenul pentru semănatul grâului, orzul fiind deja în pământ. Se lucrează la recoltatul porumbului pentru a putea semăna secara pentru boabe, dar şi secara şi triticalele care vor deveni siloz pentru fermele zootehnice, fiind plante premergătoare semănării în primăvară a porumbului spre exemplu.

Aflaţi deja spre sfârşitul celei de a doua decade a lunii octombrie, fermierii fac eforturi de a pune în valoare vremea bună din toamna prelungită, dar întâmpină dificultăţi în unele zone ale judeţului Satu Mare în ceea ce priveşte pregătirea terenului. Insuficienţa apei în sol şi lipsa precipitaţiilor au condus la reducerea aproape la zero a ritmului de însămânţare a păioaselor, în mod expres a grâului, a triticalelor şi a secarei. Se aşteaptă ploi pentru a putea realiza un pat germinativ optim, dar şi pentru ca sămânţa pusă sub brazdă să poată încolţi, de preferat înainte de instalarea perioadei cu îngheţuri repetate şi/sau cu zăpadă.

Pentru a afla „pulsul” activităţilor din cele două campanii agricole suprapuse, am contactat mai mulţi fermieri din diverse zone ale judeţului Satu Mare, nu înainte de a consulta lista culturilor agricole înfiinţate la nivelul judeţului în toamna anului 2022. Dialogurile avute cu fermierii vin să confirme în principal menţinerea suprafeţelor cu diversele culturi, la nivelul anului precedent, în ciuda unor neajunsuri ale anului în curs cu referire la preţurile de valorificare a producţiilor de rapiţă, grîu, orz ş.a.

Se estimează că, şi în această toamnă, în judeţul Satu Mare au fost semănate peste 22.000 de hectare cu rapiţă, a fost semănat orz pe circa 4.000 de hectare, majoritatea producţiei fiind destinată furajării animalelor din fermele zootehnice, grâul ar urma să ocupe peste 35.000 de hectare, semănatul fiind încă în desfăşurare, unele plante de nutreţ sunt deja semnănate, fiind vorba despre peste 3.500 de hectare şi lista ar putea continua.

Prezentăm câteva opinii ale fermierilor referitoare la stadiul recoltatului şi al semănatului în judeţul Satu Mare<

Ciprian Mureşan

Fermier care lucrează peste 1.000 de hectare de teren în zona Carei – Andrid, o bună parte a terenului fiind luat în arendă, Ciprian Mure;an ne-a confirmat faptul că, spre deosebire de toamna anului 2022, când a semănat doar puţin peste 100 de hectare cu grâu, în această toamnă a semănat aproximativ 300 de hectare, chiar dacă preţul din acest an a fost nestimulativ, în ciuda producţiei bune de aproximativ 7.000 de kilograme la hectar. A semănat la momentul potrivit şi rapiţa, care a avut de suferit în prima fază de dezvoltare din lipsa apei. Ploile mult aşteptate ar contribui la o uniformizare a dezvoltării plantelor care ar putea intra în iarnă suficient de viguroase şi rezistente. Porumbul l-a recoltat în proporţie de 50%, iar producţiile obţinute pe majoritatea solelor se apropie de 11.000 – 12.000 de kilograme de boabe la hectar, în condiţiile în care, în prezent, preţul de valorificare la parametri STAS este cuprins între 55 şi 65 de bani kilogramul.

Porumbovics Gergo

Fermier din zona Turulung, Porumbovics Gergo, implicat mai ales în activitatea de zootehnie, dar care produce şi o bună parte a cerealelor necesare efectivului de bovine, spunea că este pe terminate cu recoltatul porumbului, iar producţiile sunt cuprinse între 8.000 şi 9.000 de kilograme la hectar, în condiţiile în care a economisit în ceea ce priveşte cantitatea de îngrăşăminte chimice administrate la hectar. În calitate de deţinător de fermă de animale a preferat să fertilizeze terenurile folosind gunoi de grajd. Mai are în cultură şi triticale, ca plantă premergătoare porumbului care va fi semnănat în primăvară.

Daniel Cherecheş

Un fermier cu terenuri pe cuprinsul comunei Apa, Daniel Chereche;, ne-a confirmat faptul că, este pe terminate cu înfiinţarea culturilor de toamnă, mai puţin grâul care este semănat după recoltarea florii-soarelui şi a culturii de soia, rapiţa este în fază bună de dezvoltare. A redus ritmul de recoltare a porumbului pentru boabe ca urmare a umidităţii încă destul de ridicate, fiind cuprinsă între 18 şi 22%, ceea ce ar însemna uscarea, implicit cheltuieli suplimentare. Se estimează producţii modeste spre bune la porumb, fiind vorba despre 6.500 – 8.000 de kilograme boabe la hectar.

Daniel Frei

Cunoscutul colaborator al ziarului nostru, Daniel Frei, implicat în producţia zootehnică – vaci din rase de lapte, dar şi în sectorul vegetal pentru a produce parte din furajele necesare în reţetele furajere pentru producţia de lapte, ne spune că porumbul recoltat până la această oră a dat producţii cuprinse între 9.000 şi 10.000 de kilograme boabe la hectar, fiind recoltate şi suprafeţe care semănate mai târziu, erau socotite ca porumb pentru siloz. Mai are de semănat triticale şi secară, culturi care vor fi recoltate în primăvara anului viitor fie pentru masă verde în furajarea vacilor şi a tineretului bovine, fie pentru producerea silozului.

Horaţiu Buzgău

Finalizarea semănatului grâului a fost confirmat[ de c[tre Hora\iu Buzg[u, iar recoltatul porumbului pentru boabe este în desfăşurare. Producţiile obţinute sunt cuprinse între 9.000 şi 9.500 de kilograme boabe la hectar, cu diferenţe de la un teren la altul. Umiditatea boabelor este peste cea prevăzută de STAS, de 14%. Porumbul recoltat necesită uscare, ceea ce poate însemna o reducere a greutăţii cu până la 2 puncte procentuale. Firma pe care o conduce lucrează terenuri pe cuprinsul a 9 unităţi administrative din vecinătăţile oraşelor Carei şi Tăşnad.

Un fermier care a dorit să rămână anonim, ne-a spus că la porumb a obţinut până acum producţii de 6.500 – 7.000 de kilograme de boabe la hectar, ceea ce pare o producţie modestă, dar comparativ cu anul precedent, se poate considera bună. Nemulţumirea constă în preţurile în continuă scădere la porumbul boabe, fiind vorba despre aproximativ 60 de bani kilogramul, ceea ce ar presupune obţinerea unei producţii de minimum 7.000 de kilograme la hectar, pentru a recupera cheltuielile. Pentru recuperarea integrală a cheltuielilor de aproximativ 5000 de lei pentru hectarul de porumb, producţia medie ar trebui să fie de aproape 9.000 de kilograme boabe la hectar, ceea este deosebit de dificil de obţinut.