SUMMIT UE 
Asculta acest articolDin cei 27 de membri ai UE, 26 de state au fost nevoite să găsească o modalitate de a depăși impasul creat de Orban.
Înainte de summit, Orban a exprimat clar intenția de a bloca orice decizie care nu îi convenea. Totuși, un truc diplomatic ingenios a permis luarea unei decizii unanime. La sugestia cancelarului german Olaf Scholz, Orban a părăsit sala de conferințe înainte de votare, astfel încât nu și-a exercitat formal dreptul de veto. Ulterior, premierul ungar și-a exprimat public dezacordul față de „decizia proastă” luată și a subliniat că nu dorește să fie asociat cu ea.
Unul dintre punctele centrale ale discuțiilor de la Bruxelles a fost ajutorul financiar suplimentar pentru Ucraina. Charles Michel, președintele Consiliului UE, a declarat că s-a ajuns la un consens de “unanimitate minus un vot”. Subiectul va fi discutat din nou în ianuarie.
Propunerea Comisiei Europene include un ajutor total de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina pe parcursul următorilor patru ani. Această sumă ar urma să fie inclusă în bugetul UE pentru a asigura stabilitatea financiară pe termen lung, evitând renegocierile anuale.
Summitul a avut ca obiectiv transmiterea unui mesaj clar de susținere continuă a Ucrainei de către statele europene, mai ales în contextul în care SUA se confruntă cu neînțelegeri interne privind finanțarea ulterioară. Cu toate acestea, eforturile de a-l convinge pe Orban să își schimbe poziția au fost zadarnice. Premierul Ungariei a insistat ca orice ajutor pentru Ucraina să fie decis în afara bugetului UE și doar pentru un an, permițându-i să amenințe cu veto-ul anual.
Pentru Ucraina, această situație reprezintă un regres simbolic, având în vedere că guvernul ucrainean dispune de fonduri doar pentru câteva luni pentru cheltuieli curente. Premierul olandez Mark Rutte a exprimat încredere că o soluție va fi găsită în ianuarie.
Pe lângă ajutorul pentru Ucraina, Comisia Europeană a propus o creștere a cadrului financiar multianual (2021-2027) cu 99 de miliarde de euro, datorită crizelor neprevăzute din ultimii ani. Aceasta include 50 de miliarde de euro pentru Ucraina (17 miliarde sub formă de granturi și 33 de miliarde sub formă de împrumuturi), plus fonduri suplimentare pentru migrație, politica industrială și costurile crescute cu dobânzile fondului de reconstrucție Corona.
În cursul nopții, cei 26 de șefi de guvern, în absența lui Orban, au ajuns la un acord preliminar. Acesta include 17 miliarde de euro subvenționate pentru Ucraina, plus patru miliarde de euro pentru alte priorități. Împreună cu împrumuturile de 33 de miliarde de euro pentru Ucraina, creșterea totală este de 54 de miliarde de euro, aproximativ jumătate din suma cerută de Comisie.
Suma va fi finanțată parțial prin realocări din bugetul UE, incluzând tăieri din programul de cercetare Orizont Europa și fondul Brexit, precum și Fondul de dezvoltare agricolă și regională.
În final, ceilalți șefi de state au luat act de refuzul lui Orban, exprimând speranța că situația se va schimba în ianuarie. Președintele Consiliului UE, Michel, a subliniat că Uniunea este mai puternică cu toți cei 27 de membri, motiv pentru care se fac eforturi de a aduce Ungaria la bordul deciziilor comune.
În cazul în care Orban va continua să își exercite dreptul de veto, celelalte 26 de state membre ar putea lua în considerare finanțarea ajutorului pentru Ucraina în afara bugetului UE. Această abordare are dezavantaje, cum ar fi lipsa unei chei de distribuție stabilite și necesitatea de renegociere constantă, ceea ce ar face procesul mai complex și mai costisitor. Cu toate acestea, Comisia Europeană și celelalte 26 de guverne preferă o soluție pe termen lung, iar Orban se află în poziția de a decide viitorul acestei inițiative.
CITEȘTE ȘI:
Fii primul care comentează