Asculta acest articolBéla Bartók, renumitul compozitor, pianist, muzicolog și folclorist maghiar, a avut o afinitate profundă pentru limbile străine, reușind să vorbească și să citească în peste zece limbi. Printre acestea, româna a ocupat un loc special în inima și în opera sa, devenind singura limbă în care a conceput un text poetic destinat să fie pus pe muzică. Acest interes față de limba română nu a fost întâmplător, ci a fost alimentat de pasiunea lui pentru folclorul românesc și de dorința de a comunica mai eficient cu țăranii români, de la care colecta cântece și dansuri populare.
În drumul său spre aprofundarea limbii române, Bartók a luat lecții de la Gheorghe Alexici, profesor universitar la Budapesta. Totuși, căutările sale l-au condus la Societatea „Petru Maior”, unde i-a fost recomandat studentul brașovean Miron Crețu. Această întâlnire nu numai că i-a asigurat lui Bartók un profesor competent de limba română, dar a și marcat începutul unei prietenii de lungă durată și a unei colaborări fructuoase.
Interesul lui Bartók pentru folclorul românesc nu a fost superficial; el a dedicat ani de zile cercetării și colectării folclorului românesc, reușind să adune aproximativ 3500 de melodii populare românești. Această pasiune nu numai că l-a determinat să învețe românește „din dragoste pentru muzica românească”, dar i-a și permis să compileze libretul „Cantata profana”, inspirat de texte de colind românești.
Recunoașterea muncii lui Bartók a venit nu doar din partea comunității maghiare, ci și din partea statului român, care i-a acordat în 1924 ordinul Bene merenti, clasa I. Acest gest a fost o recunoaștere a contribuției sale valoroase la conservarea și promovarea folclorului românesc.
Pe lângă munca sa de colectare a folclorului, Bartók a avut și o preocupare deosebită pentru învățarea și însușirea limbii române, dorind să citească literatură română și să stăpânească această limbă pentru a putea nota singur textele culese. Această dorință s-a reflectat și în relația sa cu prima soție, Márta, pe care a învățat-o românește pentru a-l asista în demersurile sale etnomuzicale.
Istoria relației lui Bartók cu limba română și cu folclorul românesc este o mărturie a deschiderii și a respectului său profund față de cultura și tradițiile românești. Contribuțiile sale rămân un pilon important în studiul și aprecierea patrimoniului cultural românesc, evidențiind rolul esențial al muzicii populare în înțelegerea și conservarea identității culturale.
PERSONALITĂȚI SĂTMĂRENE
Fii primul care comentează