Asculta acest articolAșa a declarat recent Constantin Damov, preşedintele Coaliţiei pentru Economia Circulară şi al Green Group, în cadrul conferinţei PRIA Environment.
La conferință s-au întâlnit reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale dar şi ai companiilor de mediu pentru a discuta despre colectarea deşeurilor şi reciclare, impactul taxei de economie circulară sau al taxei pe plastic.
“E greu să decolezi când ai foarte mult balast. Serviciile municipale continuă să rămână o zonă care este plină de birocraţie. Vă spun că o să trecem de la birocraţie la trirocraţie, adică o să fie şi mai multă şi o să ajungem să fim sătui de raportări. Avem, astăzi, o Strategie naţională pentru implementarea economiei circulare, care este transversală la toate ministerele. Avem şi noua Directivă de implementare a rapoartelor de sustenabilitate pe care nu le guvernează nimeni. Ele sunt, de fapt, rapoarte nefinanciare pe care le depunem la o instituţie financiară (…) Din păcate, toate aceste Directive trebuie traduse.
Avem o viteză mult prea mică de reacţie nu numai la tarife, dar la tot ce se întâmplă în jurul nostru şi riscăm să fim depăşiţi de evenimente. Astăzi, cine calculează amprenta de carbon, cine calculează impactul de mediu în aceste rapoarte foarte importante nu se ştie. Ministerul Finanţelor a luat-o puţin înainte şi dat un Ordin de ministru prin care contabilii vor face treaba aceasta. Ferească Dumnezeu! Dacă ne-am mai închide odată într-o cameră să stabilim care sunt direcţiile de activitate, o să vedeţi că aici ne lipsesc auditori pe piaţa aceasta, care ar trebui autorizaţi de Ministerul Finanţelor, de Ministerul Mediului. Fără aceste raportări n-o să mai putem să fim lanţul de aprovizionare al companiilor mari, iar toţi cei mici, dacă nu sunt auditaţi, nu vor mai putea livra. Intrăm într-un joc periculos şi birocraţia devine imensă, raportarea imensă şi în spate avem o lipsă de guvernare”, a afirmat Damov.
Acesta a adăugat că, în privinţa industriei de reciclare din România, una dintre problemele importante este legislaţia subsecventă.
“Industria de reciclare este o consecinţă a colectării. Avem o colectare bună, putem să avem o industrie de reciclare la fel de bună. Nu avem colectare bună, nu avem materiale de calitate, cantităţi, industria de reciclare este o consecinţă şi atunci, într-adevăr, trebuie foarte mare atenţie în zona aceasta de colectare (…) Problema la noi este legislaţia subsecventă, pentru că nu găsim drumul şi încercăm întotdeauna să rezolvăm probleme mici care sunt ba într-un judeţ, ba la o firmă, ba la un om şi cred că de asta nici nu e perfectă. Probabil că va trebui să modificăm din nou aceste legislaţii, că normele şi ordinele de ministru pot să se succeadă. SGR-ul este absolut o revoluţie, aşa cum privim noi lucrurile. Responsabilitatea producătorului este la producător şi aceasta este o instituţie în Uniunea Europeană. Răspunderea extinsă a producătorului, organizaţiile de transfer de responsabilitate sunt o instituţie care la noi nu a fost respectată. S-a mutat responsabilitatea de la producător la OIREP, de la OIREP la colector şi am ajuns de la răspunderea extinsă la răspunderea “e stinsă” şi cred că trebuie să analizăm şi să ducem în zona de simplicitate toată această complicaţie pe care ne-am făcut-o în legislaţie”, a explicat specialistul.
În viziunea lui Damov, “Europa a ridicat foarte mult ambiţia de a recicla” într-un mod “puţin dezechilibrat”.
“Pe de altă parte, vreau să spun că se anunţă nori negri şi în zona de reciclare. Şi aici n-avem nimic de spus în România, dar Europa a ridicat foarte mult ambiţia de a recicla şi este şi puţin dezechilibrat. Dacă vă uitaţi, avem 70-80% colectare – reciclare. Peste acest fenomen, apare importul din lumea întreagă. Europa nu şi-a dat seama că intră într-o competiţie globală, iar în competiţia globală, astăzi, vedem foarte multe materiale reciclate care vin din India, din China, din Indonezia, din Egipt, din Turcia. Sunt o grămadă de locuri în care nu se respectă condiţiile de mediu, apa spălată se dă în oceane. Noi aici suntem controlaţi, să vedem dacă are calitatea de lacrimi de prinţesă. Am văzut locuri în care 90% din plasticul reciclat s-a adus din afara Uniunii Europene, iar acesta nu mai este o problemă a noastră, ci e o problemă europeană”, a menţionat Constantin Damov.
CITEȘTE ȘI:
DIN 30 NOIEMBRIE Românii vor plăti 50 de bani pentru fiecare PET cumpărat
Fii primul care comentează