Asculta acest articolLa sfârşitul săptămânii trecute, guvernul a decis să trimită spre parlament un proiect de lege care va avea un efect devastator pentru persoanele condamnate pentru corupţie. Legea confiscării extinse probabil nu are corespondent decât în proiectul PNȚCD de restitutio in integrum. După adoptare se vor putea confisca bunurile de la familia, rudele, apropiaţii condamnatului. Nu va mai ţine figura cu divorţul, trecerea averii pe numele copiilor, a unor apropiaţi.
De la Ordonanţa 13 la actuala formulă juridică s-a făcut un salt uriaş. PSD a dat dovadă de voinţă politică făcând un pas nu atât spre normalitate, cât spre realitate.
O altă modificare se referă la prezumţia de nevinovăţie. Prin urmare suspecţii, dar şi urmăriţii penali nu vor fi priviţi ca nişte infractori până nu se va da un verdict definitiv. Cu asta se termină epoca “penalilor”. Până şi preşedintele Iohannis a pus la un moment dat semnul egal între “penali” şi condamnaţi. Urmând moda, i-a numit pe preşedinţii celor două camere ale parlamentului “penali” şi nu i-a invitat la festivităţile oficiale de Ziua Naţională. Dar modelele, clişeele în politică se uită greu. “Penalii”, la fel ca “baronii locali” vor fi înlocuite cu alte formule la fel de expresive şi compromiţătoare la nivelul opiniei publice.
Ministrul Justiţiei a fost deseori apostrofat de conducerea PSD pentru lipsa de dinamism, pentru întârzierea în luarea unor măsuri de modificare a legislaţiei penale. PSD şi ALDE continuă să creadă că sunt victimele instituţiilor de forţă, în special a DNA. Nu mai poate nimeni nega că atât Dragnea cât şi Tăriceanu încearcă să o schimbe Laura Codruţa Kovesi de la conducerea DNA. Liviu Dragnea se autoprezintă ca o ţintă, iar Călin Popescu Tăriceanu denunţă acţiunile procurorilor ca fiind abuzuri, încălcări ale drepturilor omului. Războiul există între instituţii şi nimeni nu poate contrazice această realitate.
Guvernul, după schimbarea premierului Sorin Grindeanu lasă impresia că este condus cu o mână de fier. Care nu este a lui Liviu Dragnea, ci a premierului Mihai Tudose. Cel puţin în faţa camerelor de luat vederi el adoptă o poziţie de diriginte exigent. Îi trage de urechi pe miniştri. În urmă cu două săptămâni l-a luat la rost pe ministrul Sănătăţii. La ultima şedinţă i-a venit rândul ministrului Transportului. Efectele exigentului premier încă nu se văd în activitatea propriu-zisă a guvernului, deşi directorul Tarom şi-a dat demisia, în schimb Mihai Tudose îşi proiectează imaginea unui lider autoritar. Dacă va prelua la un moment dat şi funcţia de preşedinte al PSD va fi mai sever decât Liviu Dragnea. Social democraţilor le place disciplina. Desigur, nu tuturor. De pildă, Victor Ponta nu a acceptat modul de conducere al preşedintelui Dragnea şi s-a decis să-şi facă altă formaţiune politică. Noul partid va fi lansat tot în septembrie.
Deci septembrie va fi o lună explozivă. Adoptarea modificărilor legislaţiei penale nu poate fi expresia unui consens politic. Opoziţia va găsi vicii ascunse, interese personale la mijloc. Cel mai probabil va vota împotrivă. Grupul lui Ponta, dacă se va constitui, va dori să arate că poate schimba majoritatea parlamentară şi va vota împotrivă. Prin urmare, modificările propuse de guvern stau sub semnul întrebării. Nu este exclus ca o parte a parlamentarilor PSD şi ALDE să fie împotriva schimbărilor propuse. Confiscarea extinsă lezează foarte multe interese.
