Dreptul la votul pasiv

Asculta acest articol

Partidul lui Herbert Kickl, un nume care face deja furori în Europa, a câștigat alegerile învingând partidul lui Karl Nehammer, cancelarul despre care românii știu că se opune intrării României în spațiul Schengen. Dar noua figură politică, Herbert Kickl, a declarat că ar trebui deportați toți migranții din Austria, apoi din Europa.

De cine a fost votat Partidul Libertății? 17 din cele 29 de reședințe municipale din Austria au fost câștigate de partidul lui Kickl cu peste 40% fiecare. Prezența la vot a fost masivă, de peste 70% în majoritatea orașelor. Așadar se poate aprecia că acest partid extremist a fost votat de persoane ceva mai informate. De semenea, la aceste alegeri au putut vota persoanele care au împlinit vârsta de 16 ani până în ziua votului, adică 29 septembrie. Cetățenii străini care au vârsta legală de a vota și locuiesc în Austria, peste 1,5 milioane, nu au drept de vot.

Social democrații au câștigat într-un singur oraș mare, în Graz, acolo fiind și înaintea Partidului Popular a lui Nehammer. O victorie răsunătoare în comparție cu înfrângerea istorică la nivel național.

Curioasă este și opinia unul alt lider social democrat, guvernatorul statului Burgenland. El spune că ar trebui să i se dea posibilitatea partidului care s-a clasat pe primul loc să facă guvernul și să ia conducerea Consiliului Național, apoi să desemneze cancelarul. Nu vor reuși, dar în felul acesta se arată că în Austria există democrație și s-ar repune în discuție blocurile de putere din partide și modul în care sunt luate deciziile. Este o stare de fapt care ne duce cu gândul la situațiile din România în care PSD este pe primul loc la parlamentare, dar președintele desemnează un prim ministru de la alt partid.
Situația din Austria este similară cu problemele din multe țări. Mass media din Germania, din Franța, din Italia, a reacționat la aflarea rezultatelor. Germania a trecut prin două alegeri statale, în landurile Turingia și Saxonia, unde partidul extremist AfD, dar și un partid extremist de stânga, au obținut rezultate forte mari, care îngrijorează Germania.

Președintele Macron în Franța, de asemenea, are o experiență tristă pierzând alegerile în fața partidelor extremiste, de dreapta și de stânga.
Într-un fel suntem tentați să facem o comparație cu situația din România. Sondajele arată o creștere constantă a intenției de vot pentru partidele lui George Simion și Diana Șoșoacă. Totuși AUR și SOS România nu practică un discurs atât de radical precum liderii partidelor extremiste din Occcident.

Ca partide mari, PSD și PNL ar trebui să fie mai atente la modul în care își aduc aportul la polarizarea populației, la divizarea electoratului. O politică pasivă în care atenția cade doar pe certuri, până la urmă îl determină pe cetățean să-și aroge dreptul la un vot pasiv.
Votul pasiv este mai periculos decât votul negativ. Este un vot care arată că alegătorului nu-i mai pasă unde pune ștampila. Un observator spunea că deja alegătorilor începe să le lipsească smerenia politică. Din cauza disprețului pentru politicieni. Este loc suficient de îmbunătățire pentru toate partidele, pentru toți liderii.

Ar fi momentul ca în actuala campanie electorală să se vorbească deschis și despre eșecurile personale. În fond, și la alegerile parlamentare votul este personalizat.
Ar fi timpul ca pe locurile eligibile de la partide să nu mai fie plasate persoane care nu reprezintă nimic în sine. Persoane care fără carnetul de partid din buzunar sunt nule din punct de vedere profesional, care nu au realizat nimic, nu ar trebuie să fie promovate de niciun partid.

Ar fi interesant de văzut traseul neoficial prin care persoane fără calități ajung în funcții publice. Ar fi mai de folos să se discute mai mult despre viitorii parlamentari decât aproape exclusiv despre candidații prezidențiali.
La nivelul fiecărui județ alegerile parlamentare nu se deosebesc de cele parlamentarte decât prin faptul că obținând voturile necesare pleacă în parlament și nu mai simt că au nicio responsabilitate față de cei care le-au acordat voturile. La un vot pasiv este normal să fie ales un politician pasiv. Adică unul care nu face nimic.