Asculta acest articol
Sâmbătă, în localităţile Tăşnad şi Sărăuad, au fost organizate manifestări comemorative, în memoria episcolului Greco-catolic Grigore Maior. Principalul organizator, şi iniţiator al manifestărilor dedicate marelui învăţat Grigore Maior, precursor al Şcolii Adelene, este Dan Maier, urmaş al familiei.
Manifestările au început cu Liturghia Arhierească şi parastasul de pomenire, celebrate de Preasfinţia Sa Virgil Bercea – episcop român unit al Episcopiei de Oradea, secondat de un sobor de şapte preoţi, în biserica Grecocatolică din Tăşnad, cu hramul Naşterea Maicii Domnului.
Printre mulţimea de participanţi la liturghie, dar şi la parastasul oficiat în memoria episcopului Greco-catolic Grigore Maior, alături de soborul de preoţi îi menţionăm pe primarul Adrian Farcău şi viceprimarul Snelenperger Nicolae din Tăşnad, consilieri locali, Oliviu Buzgău – vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Satu Mare, Liviu Marta – directorul Muzeului Judeţean Satu Mare, Daniela Bălu, director adjunct al Muzeului judeţean Satu Mare, alături de Diana Kincses, Viorel Ciubotă, Dumitru Păcuraru – directorul cotidianului Informaţia Zilei, Zamfir Danciu, directorul Direcţiei Judeţene de Cultură Satu Mare, Radu Iancu şef de cabinet al prefectului Radu Roca, Ionel Costescu – preşedintele Asociaţiei Codrenilor, Mircea Leţiu, Vasile Mitraşca – fost primar al oraşului Tăşnad, consilier local, Gheorghe Marian – primar al comunei Săuca, Vigil Bocancios- consilier local în comuna Căuaş, ş.a.
În ultima parte a ceremoniei religioase dedicată comemorării a 300 de ani de la naşterea episcopului Greco-catolic Grigore Maior, episcopul Virgil Bercea, a evocat în câteva cuvinte despre personalitatea celui comemorat, fiind oficiat un parastas în memoria celui dispărut, după care, a invitat cei aproximativ 100 de participanţi la cermonia religioasă, să ia parte la depunerea de jerbe de flori la monumental celui comemorat, aflat în parcul din faţa muzeului din localitate.
La invitaţia Ancăi M. Chiş, director al Centrului Cultural Tăşnad, a luat cuvântul pe Zamfir Danciu, directorul Direcţiei Judeţene de Cultură Satu Mare. Acesta a prezentat câteva momente esenţiale din viaţa şi activitatea celui comemorat. Au fost depuse jerbe din partea Primăriei şi a Consiliului Local Tăşnad, dar şi din partea familiei lui Dan Maier, urmaş al protopopului, pe linie paternă.
Episcopul Virgil Bercea, a rostit o rugăciune în faţa bustului celui comemorat. Grigore Maior, născut Gavrilă Maior,(n. 1715, Sărăuad, comitatul Sătmar – d. 27 ianuarie 1785, Alba Iulia) a fost cel de-al şaselea întâistătător al Bisericii Române Unite cu Roma, episcop al Episcopiei de Făgăraş şi Alba Iulia între 1773-1782. A fost şi profesor la Gimnaziul din Blaj, înfiinţat în 1754.
Grigore Maior, o personalitate gigantică pentru istoria românismului în Transilvania
Originar din ţinuturile sătmărene, din localitatea Sărăuad (Tăşnad), Grigore Maior este o personalitate gigantică pentru istoria românismului în Transilvania, pentru cultura, pentru devenirea istorică a poporului român. Precursor al Şcolii Ardelene, adică piatră de temelie, înaintemergător al corifeilor Şcolii Ardelene, Grigore Maior, Samuil Micu, Gheorghe Şincai şi Ion Budai Deleanu, sătmăreanul Grigore Maior împinge cu un secol în spate cultura, civilizaţia, în ultimă instanţă istoria României “educate”. Măsurabilă în sute de articole, bazate pe documente, multe publicate în Informaţia de Duminică, ziarul Informaţia Zilei şi-a făcut un titlu de onoare din a scoate la lumină personalităţi de primă mărime care şi-au adus o contribuţie majoră în efortul de culturalizare a publicului larg, de recunoaştere, de legitimare şi oficializare a unei realităţi istorice de necontestat. În egală măsură am tratat în Informaţia Zilei, personalităţi marcante pentru cultura românească şi cultura maghiară, germană, evreiască.
Grigore Maior a murit la trei ani după abdicare, la Mănăstirea din Alba Iulia, de unde a fost adus şi înmormântat la Blaj. A lăsat Bisericii cea mai mare parte din avere. Viaţa sa zbuciumată şi dragostea deosebită de neam l-au făcut să fie considerat un al doilea Inocenţiu Micu „deoarece singur acesta cu râvnă şi cu luptă spre organizarea fericirii neamului românesc între episcopii cei româneşti se poate asemăna cu adevăratul părinte al românilor, Ioan Inochentie Liber Baro Klein de Sad”, cum l-a caracterizat Petru Maior.
Jerbe depuse la bustul din Sărăuad
În cea de a doua parte, poate chiar a treia, a manifestărilor, la Sărăuad au fost depuse jerbe de flori la bustul amplasat în curtea bisericii pe care a ctitorit-o. A urmat apoi cea de a patra şi ultima parte a manifestărilor de la Tăşnad, găzduite de Căminul cultural din localitate, fiind lansat volumul intitulat “Cartea de Aur a Sărăuadului”, elaborată de învăţătorul de odinioară Ioan Ardelea senior, ediţie îngrijită de dr. Viorel Ciubotă.
În faţa unui auditoriu select, compus din localnici, invitaţi şi membri ai familiei Maier, au fost prezentate episoade şi secvenţe din cuprinsul lucrării aduse în spaţiul public. Sunt marcaţi cei 250 de ani de la hirotonirea ca episcop a lui Grigore Maior. Despre volum, alături de autor, a conferenţiat şi academicianul prof. dr. Ioan Bolovan.
De remarcat că Grigore Maior începe lista marilor figuri culturale din ţinuturile sătmărene, “Poarta Recunoştinţei” care va fi inaugurată în curând în parcul de pe bulevardul dr. Vasile Lucaciu, în vecinătatea monumentului latinităţii “Lupoaica”. Monumentul este ridicat cu susţinerea Consiliului Judeţean Satu Mare, prin Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, şi Primăria Satu Mare, prin Centrul Cultural G.M. Zamfirescu, Poesis şi Informaţia Zilei.
O ştire îmbucurătoare este că anul acesta pe lângă inaugurarea “Porţii recunoştinţei” va fi inaugurată şi o statuie a marelui poet naţional al maghiarilor, Şandor Petofi. Ceea ce mai lipseşte din peisajul monumentelor din Satu Mare este o statuie impunătoare a celuilalt mare poet naţional al românilor, Mihai Eminescu.
Fii primul care comentează