REȚETE ROMÂNEȘTI

Fasole bătută cu ceapă călită sau cârnați prăjiți

Fasolea a devenit cunoscută în Europa începând cu secolul al XVI-lea. A fost adusă pentru prima dată în europa de către spanioli şi portughezi de pe platourile înalte ale Americii Centrale şi de Sud, unde triburile de tolteci şi azteci au cultivat-o şi folosit-o în hrana lor încă din timpurile străvechi. Fasolea care era cultivată în Peru şi Mexic, era urcătoare şi avea seminţele mari, de culoare închisă. Adusă mai întâi în Spania, s-a extins repede pe continent, mai întâi în Peninsula Iberică apoi în țările din nordul Europei. În România ea a fost adusă în secolul al XVIII-lea.

Un comentariu

Asculta acest articol

Care este istoria fasolei?
Fasolea de grădină, cunoscută şi sub numele de păsulă, făsui, făsuică, fasole etc., a devenit cunoscută în Europa începând cu secolul al XVI-lea.

A fost adusă pentru prima dată în europa de către spanioli şi portughezi de pe platourile înalte ale Americii Centrale şi de Sud, unde triburile de tolteci şi azteci au cultivat-o şi folosit-o în hrana lor încă din timpurile străvechi.

Fasolea care era cultivată în Peru şi Mexic, era urcătoare şi avea seminţele mari, de culoare închisă. Adusă mai întâi în Spania, s-a extins repede pe continent, mai întâi în Peninsula Iberică apoi în țările din nordul Europei. În România ea a fost adusă în secolul al XVIII-lea.

Păstăile verzi de fasole prezintă o valoare energetică ridicată între legume, circa 42 de calorii, deoarece conţine 6,4% hidraţi de carbon, 2,9% substanţe albuminoide, mari cantităţi de vitamină A şi acid ascorbic, carotină, vitamina B, B2, săruri minerale etc.

În schimb boabele uscate de fasole conţin 23—25% substanţe proteice, circa 56% hidraţi de carbon, 2% lipide, având o valoare calorică foarte mare, respectiv 342 calorii la 100 gr. produs.

Fasolea este bogată în săruri minerale, în special în potasiu, calciu, magneziu, fosfor, fier etc, boabele de fasole conţin cea mai mare cantitate de cupru dintre toate alimentele de origine animală şi vegetală. Lipsită de vitaminele A, G şi D, în schimb ea este bogată în caroten, B2, PP, B6 şi E (tocoferol).

Ingrediente:

500 g fasole boabe, 3 linguri de făină, ulei, 3-4 căței mari de usturoi, sare, piper, boia de ardei, o ceapă sau un fir de cârnați afumați de casă.

Mod de preparare:

Fasolea se lasă câteva ore la înmuiat, după care se fierbe în apă ușor sărată, apoi boabele se scot, în așa fel încât să mai rămână din ele și în zeamă, căci din acesta se va prepara supa. Boabele scoase se zdrobesc, fie cu robotul, blenderul, sau conform rețetelor vechi se dă prin mașina de tocat. Din făină și puțin ulei se face un rântaș, se adaugă o linguriță de boia, apoi fasolea zdrobită, condimente și puțină apă, până la obținerea consistenței dorite. Se fierbe puțin, iar după ce se ia de pe foc se adaugă și usturoiul zdrobit și se amestecă. Ceapa se feliază și se călește în ulei, apoi se presară cu boia. Fasolea bătută se servește caldă, iar deasupra se pune ceapa călită. Dacă nu doriți o mâncare vegetariană sau de post, se poate servi și cu cârnați prăjiți.

Sandokan
19 ianuarie 2020 la 17:47
Si cum ramine cu BESITUL?
Autentifică-te pentru a răspunde

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.

Connect with

DESERT

Mucenici Moldovenești cu miere și nucă: O tradiție de 9 Martie

În pragul sărbătorii creștine a celor 40 de Mucenici, marcăm începutul unui nou an agricol cu o rețetă tradițională plină de aromă și dulceață: Mucenici moldovenești cu miere și nucă. Această delicatesă, simplă și reconfortantă, reprezintă un mod dulce de a onora această zi specială.

SFATURI PRACTICE

Cum să tai ceapa fără lacrimi

Transformă provocarea tăierii cepei dintr-o experiență lacrimogenă într-una plăcută, aplicând aceste strategii verificate, care te vor ajuta să eviți iritarea ochilor și să gătești confortabil, fără lacrimi.