Asculta acest articol
În ultimul an şi jumătate, perioada în care România a fost guvernată de coaliţia PNL – PSD – UDMR, fermierii au avut de suportat manifestări meteorologice extreme – căldură excesivă, lipsă de precipitaţii perioade îndelungate, nu în ultimul rând, efectele războiului din Ucraina.
Pe acest fond, guvernanţii din vara trecută au dispus evaluări ale pagubelor produse în agricultură, cu stabilirea punctuală a gradului de calamitare a fiecărei parcele, indiferent de cultura care a fost înfiinţată în toamna anului 2021 sau/şi primăvara anului 2022. Au fost făcute promisiuni din partea ministrului Agriculturii de pe atunci Petre Daea, fapt confirmat cel puţin verbal de coaliţia de guvernare. Comisia Europeană – CE a făcut la rândul său promisiuni în ceea ce priveşte limitarea, chiar interzicerea importurilor de cereale din Ucraina, plata unor sume compensatorii ş.a.
Iată că traversăm deja perioada secerişului din acest an, unele depozite sunt ocupate cu cereale din anul precedent, promisiunile făcute de guvernanţi nu au fost onorate, preţurile cerealelor româneşti au scăzut, în vreme ce s-a produs cu puţin timp în urmă rotaţia/ rocada guvernamentală. Unii miniştri de atunci, fiind înlocuiţi de alţii, inclusiv la Ministerul Agriculturii, Ionuţ Florin Barbu. În urma acestei rocade la nivel înalt, aşa cum s-a promis iniţial, protocolul fiind respectat doar parţial, după excluderea UDMR din coaliţia de guvernare, fermierii români, implicit cei sătmăreni, îşi doresc de la noul guvern respectarea promisiunilor făcute anterior de fosta formulă guvernamentală, fără a mai face modificări şi alte promisiuni în reducerea ofertelor.
Fiind o perioadă de „foc” pentru agricultori, mai ales pentru cei din vegetal, virarea în conturile lor a sprijinului financiar din anul precedent, atât de necesare în această perioadă când a început secerişul, iar culturile de primăvară au nevoie de întreţinere, este una din măsurile care s-ar impune a fi aplicate imediat. În aceste condiţii, fermierii speră ca actuala echipă guvernamentală să dovedească aplecare spre rezolvarea problemelor la zi, să asigure continuitate în actul de guvernare în folosul siguranţei alimentare.
Pentru a afla mai în detaliu privind aşteptările fermierilor sătmăreni de la actuala echipă guvernamentală, în mod expres de la noul ministru al Agriculturii, am contactat mai mulţi întreprinzători din acest domeniu.
Răspunsuri ale fermierilor
Daniel Frei, preşedintele Cooperativei Samus Lact, angrenat atât în creşterea vacilor de lapte, cât şi în cultivarea unor specii de plante, inclusiv furajere, necesare în desfăşurarea activităţii de producţie pe tot parcursul anului, dar şi depozitarea unora pentru perioada de stabulaţie. Acesta, cu o doză de reţinere, ne-a spus că, ar fi aşteptări mari de la noua coaliţie de guvernare, dar măsurile imediate care s-ar impune a fi luate, ar fi acelea care privesc repararea unor greşeli ale fostei coaliţii de guvernare. În mod expres, este iminentă readucerea la 1.000 de lei/hectar, a sumei promise anterior pentru despăgubirea în urma secetei prelungite şi a căldurilor excesive din anul 2022. O altă măsură care se impune a fi luată imediat, verificarea importurilor de cereale cu taxare inversă din Ucraina, mai ales că deja a fost declanşată campania de recoltare a cerealelor păioase semănate în toamna anului 2022. Se impune revizuirea unor puncte din PNRR, în mod expres reconsiderarea celor 5 puncte procentuale referitoare la lăsarea nelucrată a terenurilor.
Un alt fermier consideră că sunt de revizuit o serie de aspecte în ceea ce înseamnă politici agricole, fiind necesară regândirea unor pârghii care să conducă la creşterea gradului de procesare a tuturor produselor din agricultură. Numai pe seama asigurării unor finanţări corespunzătoare pot fi înfiinţate sau repuse în funcţiune unele capacităi de procesare, indiferent că vorbim despre cereale, sau despre floarea- soarelui, cultură care se bucură de interes în rândurile fermierilor.
Este de neiertat faptul că, livrăm seminţe de floarea-soarelui în Bulgaria, pentru procesare, aducem de acolo uleiul, iar şrotul de floare rămâne pentru animalele din ţara vecină, în vreme ce fermierii români, implicit cei sătmăreni, se văd siliţi să cumpere şrot de pe diverse pieţe.
Oliviu Buzgău – junior este implicat atât în sectorul de creştere a animalelor, cât şi în producţia vegetală. Ca o prioritate a momentului a fost menţionată interzicerea importului de cereale din Ucraina, cel puţin până la sfârşitul acestui an, dacă nu chiar mai mult.
Un asemenea demers ar reprezenta un ajutor, în sensul că s-ar diminua, acolo unde există, stocurile de cereale din anul precedent şi s-ar asigura spaţii de depozitare şi păstrare a producţiei din acest an.
Nu în ultimul rând, este obligatorie reconsiderarea sumei mizere de 333 de lei/hectar – despăgubiri de secetă, diminuată de la 1.000 de lei/hectar promisă, pentru calamitare 100%. Să se respecte suma promisă în toamna anului 2022, după ce au fost finalizate socotelile referitoare la suprafeţele calamitate, culturi calamitate, nu în ultimul rând – grad de calamitare.
Ciprian Mureşan, fermier care lucrează terenuri în zona Carei, chiar până spre Andrid, este de părere că guvernanţii ar trebui să le dea fermierilor ceea ce merită, în sensul bun al cuvântului. Batjocura cu despăgubirile de secetă întrece orice imaginaţie.
Nu este normal ca să reduci fără temei, de la 1.000 de lei/hectar, la 333 de lei/hectar a sprijinului – despăgubire, care se mai diminuează în funcţie de gradul de calamitare a culturii în cauză. Şi acesta, consideră că neoprirea importurilor de cereale din Ucraina va conduce mulţi fermieri spre faliment, în situaţia în care, fermierii români au costuri considerabil mai mari de producţie, în comparaţie cu fermierii ucraineni, care au avut acces la îngrăşăminte la preţuri rezonabile, au preţuri mai mici la carburanţi ş.a.
Vasile Cherecheş, fermier din comuna Apa, este de părere că numai printr-o susţinere corectă a sectorului agricol, indiferent că ar fi vorba despre vegetal şi/sau zootehnie, pot fi realizate condiţiile care să dea posibilitatea de a implementa siguranţa alimentară naţională, europeană şi chiar globală.
Fii primul care comentează