Asculta acest articolLipsa unui personal calificat, sau măcar insuficienţa lui, alături de preţurile nestimulative ale laptelui materie primă sunt printre motivele care au convins o serie de fermieri sătmăreni să renunţe la vacile din rase de lapte şi să populeze fermele cu animale din rase de carne.
Din păcate, reducerea efectivelor de animale din rasele de lapte nu se regăseşte în totalitate drept creştere a efectivelor de bovine din rase de carne. În aceste condiţii, scăderea treptată a efectivelor este evidentă.
Potrivit unor informaţii pe care le deţinem, la nivelul judeţului Satu Mare ar exista aproximativ 4.000-4.500 de animale din rase de carne. De departe, dacă am alcătui un top al raselor, Angus ar fi pe primul loc, urmată de Limousine – o rasă a cărei creștere este de preferat să se facă în zone colinare, cu altitudini de până la 300 – 400 de metri, în zone cu pășunat. La maturitate, talia taurilor este cuprinsă între 140 – 155 cm, 135 – 150 la vacă. Greutatea la maturitate este de 1100 – 1250 kg., după care ar urma Charolaise, într-un număr relativ redus, la care se adaugă metisi de Albastră Belgiană, mai ales în gospodăriile populaţiei şi/sau în exploataţii cu efective mici, sub 10 exemplare.
Având în vedere faptul că, asociaţia crescătorilor de animale de carne din rasa Angus, a eliminat intermediarii de pe filiera de valorificare a tineretului pentru reproducţie, dar şi a celui pentru sacrificare, indiferent dacă vorbim despre tăuraşi sau tineret femel, rămân la îndemâna intermediarilor animale din alte câteva rase menţionat mai sus.
Preţul în viu se menţine pe piaţa externă
Contactat, medicul veterinar Bartha Karol din Urziceni, este de părere că menţinerea de aproape o lună de zile a preţului în viu de 17 lei/kilogram pentru tăuraşii cu greutăţi între 300 şi 350 de kilograme, este un semn bun, dar nu există certitudinea că aşa va rămâne. Războiul din Israel ar putea conduce la scăderea preţului, ceea ce ar însemna pierdere pentru crescători. Chiar şi în condiţiile actuale, la preţul de 17 lei kilogramul în viu, se lucrează la limita rentabilităţii. Doar scăderea preţului porumbului de la un leu la 50 de bani kilogramul conduce la acel profit minim. Din păcate, spune interlocutorul nostru, pentru piaţa externă, doar intermediarii cumpără animale. Livrare/export direct este practic imposibilă.
Potrivit interlocutorului nostru, în ciuda faptului că la Urziceni, cooperativa cu circuit închis deţine abator mobil şi carmangerie, sacrificarea animalelor nu este rentabilă. Socotelite arată că sacrificarea unui animal conduce la o serie de cheltuieli, în urma cărora preţul în carcasă este de 40-45 de lei kilogramul, fără a putea vorbi despre profit. La un asemenea preţ este deosebit de dificil să vinzi carnea, fiind obligat să ai şi adaos comercial, iar dacă se face tranşarea pe piese anatomice, cresc considerabil preţurile. Carnea de vită devine un aliment prohibit pentru marea masă a românilor. Acesta este unul din motivele pentru care, consumul de carne de vită este scăzut. Nu toată populaţia îşi permite să consume această carne. Menţinerea la un nivel scăzut a consumului de carne de vită, mai ales din cauza preţului ridicat, spunea medicul veterinar Bartha, face ca la carmangeria cooperativei să se proceseze mai mult carne de porc şi nu de vită.
Ca o curiozitate, interlocutorul ne-a spus că metisi din rasa Albastră Belgiană, indiferent că metisarea s-a făcut pe Bălţată Românească sau pe Holstein, sunt preferaţi de consumatorii din Italia.
Este sigur, spunea doctorul Bartha, că sacrificările de ocazie de bovine în gospodăriile populaţiei sunt cu pierdere. Nu există nicio şansă ca la preţul de 30-35 de lei kilogramul de carne cu os, să poţi avea un profit minim.
Se lucrează cu pierdere, dar omul sigur omite din calcule o serie de cheltuieli făcute pe toată perioada de creştere a animalului.
Efective de bovine din rase de carne se regăsesc în exploataţii din localităţi precum< Acâş, Baba Novac, Certeze, Tufoasa, Viile Satu Mare, Ghenci, Terebeşti, ca să dăm doar câteva exemple. În aceste ferme de producţie menţionate există între 100 şi 250 de animale de reproducţie.
Fermierul Neculai Avorniciţi, crescător de vaci din rasa Angus, după ce a renunţat la animalele din rase de lapte, ne spunea că pentru tineretul din această rasă este piaţă asigurată prin implicarea asociaţiei de profil. Din păcate, spunea interlocutorul, cerere de animale pentru sacrificare există, dar preţurile cam bat pasul pe loc. În această perioadă, abatoarele nu plătesc fermierilor mai mult de 15 lei pe kilogramul în viu. Sunt şi oferte de doar 14 lei pe kilogram. Un asemenea preţ ar însemna pierdere dacă nu ar fi scăzut preţurile cerealelor folosite în hrana animalelor.
Potrivit unor informaţii, fermierii care deţin animale din rase de lapte şi au disponibil tineret pentru sacrificare, se văd siliţi să apeleze la un abator mare din Moldova, unde în majoritatea cazurilor se face sacrificare cu programare.
Ioan Aniţaş
