… mai puţin optimistă asupra anului viitor, în timp ce lipsa de predictibilitate poate impacta numărul de investitori, relevă un raport al Asociaţiei Business Service Leaders (ABSL), realizat împreună cu compania de consultanţă PwC.
Potrivit sursei citate, majoritatea companiilor din industrie (77%) au înregistrat o creştere a numărului de clienţi şi servicii livrate, în timp ce creşterea numărului de angajaţi a fost de 10% în ultimii doi ani.
Raportul mai arată că doar 64% dintre companiile industriei preconizează o creştere a cifrei de afaceri pentru anul 2023, comparativ cu 70% anul trecut, şi 33% dintre companii estimează o cifră de afaceri similară cu anul precedent, faţă de procentul de 25% înregistrat în raportul din 2022.
“Privim 2024 dintr-o perspectivă mai precaută comparativ cu anii anteriori. Lipsa de stabilitate fiscală şi legislativă a ajuns să reprezinte unul dintre cele mai mari riscuri pe care companiile le-au menţionat pentru România. Competiţia pe piaţa europeană a serviciilor pentru afaceri este extrem de mare. Chiar dacă ţara noastră are încă un avantaj competitiv dat de calitatea resursei umane şi de costul acesteia, alte ţări est europene oferă mai multe avantaje fiscale potenţialilor investitori în această industrie”, spune Ciprian Dan, preşedintele ABSL.
Resursa umană şi disponibilitatea acesteia continuă să fie cea mai mare provocare pentru sector, perspectivele de creştere fiind precaute şi în această direcţie. Raportului ABSL estimează o creştere de 10% pentru următorii doi ani.
Companiile industriei au crescut salariile în 2023 cu o medie de 9% şi estimează o creştere de 7% în 2024.
Conform raportului, cu un salariu mediu brut de 11.637 lei, industria serviciilor de afaceri rămâne în topul industriilor cu cel mai mare salariu de bază mediu. Această industrie a fost în top 3 în 2022 în ceea ce priveşte creşterile salariale, cu 11% (după asigurări şi retail).
“Cheltuielile cu remunerarea şi fidelizarea angajaţilor reprezintă cel mai important cost din bugetele companiilor din această industrie. Prin urmare, creşterea taxării unor beneficii populare în industrie – precum tichetele de masă, tichetele de vacanţă, indemnizaţia pentru telemuncă şi abonamentele sportive – are impact negativ atât asupra activităţii companiilor din acest domeniu, cât şi al politicilor de HR. Acest impact este accentuat şi de faptul că modificările legislative au venit la sfârşit de an când cele mai multe dintre companii au aprobat bugetul pachetelor salariale şi de beneficii la un nivel consolidat global odată cu definirea indicatorilor de performanţă şi competitivitate aşteptaţi. Echilibrul optim între competitivitate, profitabilitate şi calitatea serviciilor oferite devine un obiectiv tot mai greu de atins, iar creşterea fiscalităţii îngreunează şi mai mult procesele de recrutare, remunerare şi fidelizare, cu riscul de a reduce în viitor interesul investitorilor pentru piaţa din România”, atrage atenţia Ruxandra Popescu, director PwC România.
Comparativ cu anii anteriori, numărul angajaţilor temporari (freelancing, consultanţi) a crescut cu 50%. În acest an, 46% dintre companii au avut astfel de colaborări pentru servicii precum IT şi tehnologie, financiare, de aprovizionare şi de operaţiuni clienţi.
Totodată, şi numărul companiilor care angajează expaţi a crescut cu 27% faţă de anul trecut. Companiile au ales să angajeze personal din alte ţări pentru servicii prestate în limbi străine mai puţin folosite (59% din cazuri), precum şi din cauza lipsei resursei umane în ţară (44% din cazuri).
CITEȘTE ȘI:
Inteligența artificială schimbă topul celor mai valoroase o sută de companii din lume
Fii primul care comentează