Image 1
Image 2

TRATAMENT ÎMPOTRIVA RĂCELII

Gutuile fortifică organismul și acționează ca un puternic antioxidant

Toamna este perioada în care să vă pregătiţi organismul pentru încercările la care poate fi supus în perioada de iarnă ce se apropie.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Unii nutriţionişti propun în această perioadă o cură cu gutui, „merele de aur” din bucătăria bunicii. Pline de vitamine şi minerale, ele alungă primele simptome de răceală, fortifică organismul şi acţionează ca un puternic antioxidant. În compoturi, tarte sau magiun, ele păstrează o aromă care ne face să spunem că toamna miroase a gutui!

 

Rude apropiate cu merele şi perele, gutuile îşi au originile în regiunea Caucazului, în sud-vestul cald al Asiei. Sunt cunoscute încă din antichitate, iar în prezent, există anumite indicii potrivit cărora referirile din acea vreme la mere, aveau în vizor, de fapt, gutuile.
Fructe mari, foarte aromate, având suculența redusă, gust astringent şi consistenţă tare, gutuile sunt mai puţin consumate ca atare şi mai mult sub formă de preparate: compot, gem, dulceaţă, nectar, jeleu, marmeladă. De altfel, cuvântul „marmeladă” îşi are rădăcina în echivalentul portughez al cuvântului „gutuie”, marmelo.

Dacă mulţi cunosc gutuia ca un fruct deosebit de aromat folosit ca ingredient în bucătărie sau chiar în butoiul/bidonul cu varză pusă la murat, gutia are numeroase valenţe terapeutice.
Datorită importurilor de marmeladă de provenienţă portugheză ce explodaseră prin secolul al XV-lea, cuvântul a intrat şi în vocabularul britanicilor care savurau încă de pe atunci două sortimente de „marmalade”: roşie şi albă.

 

Proaspete sau prelucrate?

 

Atunci când sunt gătite la temperaturi înalte, gutuile capătă o culoare roşiatică, întrucât, sub acţiunea acizilor, pigmentul antocianina înlocuieşte leucoantocianina, cea care dă culoarea galben pal a pulpei fructului. De asemenea, prin prelucrare, gustul astringent al gutuilor se atenuează, lăsând aroma plăcută să invadeze simţurile.

 

Proaspete sau prelucrate, gutuile sunt o sursă semnificativă de zaharuri simple, uşor asimilabile, elemente minerale şi vitamine. Conţinutul ridicat de substanţe pectice, concentrate mai ales în coajă, le conferă un grad mare de gelificare. În plus, pectina are un rol important în reducerea colesterolului, a riscului de boli grave cardiovasculare şi în eliminarea din organism a substanţelor toxice, în special a metalelor grele.

 

Valoarea nutriţională

 

100 de grame de fruct conţin:  carbohidrati – 15,3 g:  fibre – 1,9 g: grăsimi – 0,10 g proteine – 0,4 g; apă – 83,8 g: Vvtamina A – 40 UI: vitamina B3 – 0,2 mg: vitamina B6 – 0,04 mg: vitamin B9 – 8 mg: vitamina C – 15,0 mg: calciu – 8 mg: fier – 0,7 mg: magneziu – 8 mg: fosfor -17 mg: potasiu – 197 mg: sodiu – 4 mg. iar valoare energetică este de 57 kcal.
Pentru că toamna s-a instalat deja, iar virozele respiratorii au început să ne dea târcoale, specialiştii în fitoterapie recomandă consumul zilnic de gutui. Acestea nu doar că ne feresc de răceli, dar previn anemia şi stimulează pofta de mâncare. O gutuie pe zi ne ţine departe de inflamaţiile gâtului, destul de frecvente în sezonul rece, iar seminţele măcinate au un efect calmant extraordinar în caz de tuse şi bronşită. 37% din doza zilnică recomandată de vitamina C se regăseşte în de 100 g de gutui.
În condiţiile în care un singur fruct poate ajunge la 800 de grame, rezultă că o gutuie pe zi acoperă tot necesarul de vitamina C.

 

Tratament împotriva răcelii

 

Capriciile toamnei aduc afecţiuni specifice sezonului rece< gripa şi răceala. Dacă organismul este slăbit, nu va rezista atacurilor virulente, existând posibilitatea de a contacta bolile de mai multe ori pe an. Pentru a ne păzi de aceste pericole, natura ne-a pus la dispoziţie gutuile, bogate în vitamine şi minerale, care întăresc sistemul imunitar şi îl ajută să lupte împotriva virozelor respiratorii.
Infuzia de coji şi frunze de gutui, în combinaţie cu mierea de albine, calmează tusea, înlătură răguşeala şi eliberează căile respiratorii.
Pulpa rasă de la o gutuie, lăsată la infuzat în apă fierbinte, este un excelent remediu în caz de angină, fie că se bea, fie că se foloseşte pentru gargară.
Rezultatele unor cercetări plasează gutuia în topul celor mai puternice arme în lupta cu radicalii liberi şi implicit cu îmbătrânirea prematură.
Asocierea tanin-pectina din gutui are acţiune astringentă asupra mucoasei gastro-intestinale, motiv pentru care fructul este deosebit de eficient în tratarea diareei şi a dizenteriei.

 

CITEȘTE ȘI:

Un străvechi remediu chinezesc, folosit pentru tratarea gutei

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with