Asculta acest articolOrice lege favorizează pe cineva. Și, implicit, defavorizează pe altcineva.
Teodorovici, ministrul finațelor, pare cel mai liberal membru al cabinetului Dăncilă. Deși face parte dintr-un guvern de stânga, din când în când aruncă o propunere de dreapta.
Strâns la pungă, așa cum trebuie să fie orice contabil, în plină ascensiune populistă a guvernului care a dat cu două mâini, de unde abia putea da cu una, ministrul de finanțe anunță că este posibilă o înghețare a salariilor bugetarilor. Gata cu pomenile. De unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere.
După o sarabandă a majorărilor de salarii, a sosit vremea să tragă linie. S-a ajuns la fundul sacului. Oricât de mult s-ar învârti cifrele, atâta vreme cât nu se investește în economia reală, nu se pot da în sistemul de stat salarii mai mari, tot mai mari. Era necesară o echilibare a salariilor. De exemplu în ultimii 8 ani pensiile foștilor angați de la Interne, Apărare și SRI iau crescut de 15 ori, în vreme ce restul pensiilor au crescut dor de opt ori.
Veșnica problemă a pensiilor speciale. Și a pensionărilor anticipate. De ce un profesor, medic, inginer, finanțist, cercetător etc este obligat să se pensioneze la 65 de ani, iar un polițist, magistrat, sereist obosește după 20 de ani vechime? Iar după pensionare, se reangajează.
Inechitățile sociale provin din inechitățile legislative.
Dar dezechilibrele generate de diferențele uriașe de salarii și pensii nu sunt o problemă generată numai de actuala coaliție PSD-ALDE. Fiecare guvern, fiecare majoritate parlamentară, în marea ei înțelepciune, și obediență, a crezut că dacă împarte cu patru mâini salarii și pensii mari personalului din instituțiile de forță vor scăpa mai ușor de mâna lungă a legii. A fost și acesta un aspect al luptei împotriva corupției.
Să ne întoarcem, însă, la înghețarea salariilor bugetarilor. Tot Teodorovici zice că măsura va fi însoțită și de o restructurare, adică de reducerea locurilor de muncă. Avem un aparat bugetar mare, umflat? O spun cifrele. Va avea curajul vreun guvern să facă o restructurare reală, după necesități, după posibilitățile financiare?
A făcut-o Traian Băsescu, iar rezultatul a fost nu doar pierderea în serie a alegerilor, ci chiar dispariția partidului care a avut acel curaj. PDL s-a topit în masa amorfă a PNL. Sau mai bâjbâie sub numele de PMP.
Prin urmare, un partid ca PSD, care trăiește numai de pe urma pomenilor pe care le dă, nu va avea curajul să facă restructurări de personal. Cel mult, poate obliga primăriile, consiliile județene, instituțiile de stat, să facă reduceri prin diminuarea bugetelor.
Anul 2019 este unul electoral. A tăia salarii, a face reduceri de personal bugetar, este sinucidere curată. Declarația lui Teodorovici poate fi încadrată în demagogia generală utilizată de PSD pe scară largă. Un dublu limbaj dă bine eventualului electoral al dreptei. Da, o să sară în sus de bucurie angajații de la privat, uite că se mai taie și din banii nemunciți ai bugetarilor. Și în loc să voteze un partid de dreapta, care ar trebui să spună aceste lucruri, va vota PSD sau ALDE.
Este o șemecherie. Însă dincolo de jocul cu cuvinte, realitatea este că la buget sunt tot mai puțini bani. Nu funcționează economia, nu funcționează firmele care plătesc impozite și taxe. Creșterea economică, reală, este susținută de transnaționale care operează în România, care după cum arată statisticile dețin peste 65% din economie, dar contribuția lor la bugetul consolidat al statului român este mai puțin de 40%. Greul o duc firmulițele românilor.
Poate că dacă vor fi impozitați fotografii de nunți guvernul va reuși să salveze locurile de muncă din sistemul de stat și să nu mai înghețe salariile bugetarilor.
