Asculta acest articolDin prea puținele apariții publice reiese că există teme europene care ar merita dezbătute la modul serios.
Indiferent de rezultatele interne, fiecare țară are un număr fix de locuri în Parlamentul European. României, după numărul populației, îi revin 33 de mandate.
După alegeri fiecare din cele 27 de țări membre are dreptul la un comisar european. În mandatul care se încheie România și-a asigurat portofoliul Transporturilor. Că a profitat sau nu de această oportunitate este de discutat. Dacian Cioloș a fost comisar european pentru Agricultură de Dezvoltare Rurală. Corina Crețu, a fost comisar pentru Politica Regională a Comisiei Europene.
Aceste funcții, care pot fi asimilate cu cele de miniștri, nu au fost percepute ca foarte importante de populație.
Desemnarea comisarilor se face de Parlamentul European, la propunerea fiecărei țări.
Deja se discută de preferințele fiecărei țări. De exemplu Polonia și-ar dori portofoliul de Apărare nou creat pentru a ține piept vechilor săi rivali, rușii.
Austria, o țară preocupată de migrație, dorește portofoliul Extindere. Probabil ca să întârzie intrarea în UE a țărilor balcanice și Republicii Moldova.
Cehia își dorește Energia sau Economia. Ungaria, la fel ca Austria, își dorește portofoliul Extindere UE.
Curios că pe listele avansate de presa europeană România pare să-l fi nominalizat pe Klaus Iohannis. Președintele nostru optează pentru portofoliul Coeziune UE. În schimb în țară se speculează că președintele Ioannis și-ar dori Apărarea.
Trecând la locale, după alegerea prin vot a primarilor și președinților de consilii județene, din rândul consilierilor locali se negociază funcțiile de viceprimari. Consilierii județeni, prin votul majoritar, aleg vicepreședinții Consiliului Județean.
Înțelegeri au fost demarate și înainte de campania electorală, dar partidele se înțeleg între ele în raport de modul în care s-au comportat în timpul campaniei electorale.
În partid care și-a bazat campania pe atacuri necontenite nu se poate aștepta să ajungă la o înțelegere cu partidul atacat. Politicienii s-au obișnuit să spună că “trebuie să lași loc de bună ziua”.
Nu ne propunem să contabilizăm atacurile din campanie. Cum majoritatea dintre acestea se desfășoară în online sunt puțin cunoscute de alegători.
Pe de altă parte, de-a lungul timpului s-a demonstrat că victoria nu aparține celor care strigă mai tare și își atacă adversarii și îi toacă mărunt zi de zi.
Lupta pentru voturi se întețește pe măsură ce se apropie data alegerilor. În țările în care au loc doar alegeri europarlamentare principalele teme dezbătute sunt schimbările climatice, decarbonizarea și problema locuințelor. Se știe că domeniul construcțiilor este în criză, datorită scumpirii materiilor prime.
Cel mai puternice partide de extremă dreaptă, Alternativa pentru Germania (AfD) și partidul lui Marine Le Pen din Franța nu se mai înțeleg, și deci nu vor conta ca o forță puternică în viitorul parlament European.
Și în România AUR este în pierdere de avânt. Partidul lui George Simion este izolat.
Chiar dacă AUR ar câștiga câteva primării, pentru pozițiile de viceprimari și vicepreședinți de consilii județene au slabe șanse să găsească aliați. Atât PSD și PNL, cât și Alianța Dreapta Unită, nu sunt dispuse să se alieze cu AUR fiind considerat un partid populist, extremist.
Că este deja extremist, că va deveni un partid extremist asemeni AfD-ului din Germania și Frontul Național din Franța este o problemă care se va vedea în viitor.
Fii primul care comentează