Asculta acest articolCristi Boghiu este un cunoscut inginer horticultor din zona Iași, însă pentru că nu are de ales manevrează un tractor uriaș la ferma din Prisăcani. Când oamenii nu au alternativă lasă mapa și pun mâna pe sapă. ”Pentru rabatarea semănătoarei, totul, display, cu touch screen. Nu vorbim de chestii super grele, dar trebuie atenţie sporită”, explică Cristi Boghiu, conform sursei citate. Bărbatul spune că ar avea nevoie de cel puțin doi colegi care să-l ajute, însă oamenii fug de astfel de muncă.
”Este destul de greu, nu prea mai sunt oameni specializaţi pe meseria de tractorist sau mecanic agricol. Nu mai sunt şcoli şi nu mai sunt dornici de a învăţa. Și care sunt dornici de a învăţa, vin, stau o perioadă foarte scurtă şi apoi fac altceva, pleacă”, a explicat specialistul.
Adevărul e că tinerii nu sunt atrași să muncească în agricultură, nici măcar de salariile uriașe, care s-ar apropia de cele din IT. Un tractorist poate câștiga lunar, în medie, 4000 de lei, însă în funcție de sezonul agricol acest salariu poate ajunge la 6000 de lei. Totul depinde, totuși, de regiunea țării și de ferma unde este angajat tractoristul. Ar exista ferme din vestul țării care oferă chiar și 10.000 de lei salariu, pe lună.
În condițiile în care oamenii fug de tractoarele noi, tehnologizate, atunci despre cele mai vechi de 40 de ani nu ar mai fi nimic de spus. Potrivit lui Nea Miluță, un fermier în vârstă de 85 de ani, avea cândva sute de hectare în subordine, acum abia dacă mai reușește să grijească de 15 astfel de hectare. ”Nu am avut niciodată tractorist. Numai eu am muncit. Nu găseşti. Cei mai mulți pleacă în străinătate”, povestește bărbatul. Interesant, de pe băncile Universităţii Ştiinţele Vieţii din Iaşi ies anual 30 de tineri care s-ar descurca pe un astfel de tractor. Cu toate acestea, mulți preferă să plece în străinătate.
”Avem o specializare pentru tineri, pentru băieţi îndeosebi, doritori de a urma cursuri în această arie. Specializarea se numeşte exploatarea maşinilor şi instalaţiilor pentru agricultură şi industria alimentară şi este o specializare destul de vânată de către absolvenţii de liceu pentru că la finalul celor 4 ani, mulţi dintre ei reuşesc să se angajeze în această industrie”, a explicat Denis Țopa, prorector USV Iași. Între timp, fermele din România au un deficit de 400 de tractoriști, iar situația nu poate fi îmbunătățite peste noapte.
CITEȘTE ȘI:
Fermierii ar putea primi sprijin suplimentar pentru terenurile lăsate neutilizate
Fii primul care comentează