Asculta acest articolUltimele funcții politice, dar nici pe departe cele mai puțin importante din arhitectura puterii executive, au fost deja negociate ca număr. Astfel PNL va avea 23 de prefecți, USR-PLUS – 14, UDMR – 5. Nemulțumirile sunt compensate de atribuirea către partidele din coaliție de subprefecți. PNL-ului îi vor reveni 47 de subprefecți, USR-PLUS se va alege cu 28, iar UDMR cu 10.
Încă de la înființarea acestei funcții, prefectul este reprezentantul guvernului în teritoriu, în județ. Numirea prefeccților a fost foarte clară până în la sfârșitul guvernului Adrian Năstase. Fiind reprezentantul guvernului era normal să fie numit de guvern, iar din punct de vedere politic să aibă aceași culoare politică, să facă parte din același partid cu primul ministru.
Mai mult decât atât, în timpul guvernării PSD, pentru eficientizarea muncii sale, prefectul cumula și funcția de președinte a organizației județene PSD. Pe scurt, reprezentantul guvernului în teritoriu avea în mână și puterea executivă și puterea politică. Drept urmare, dacă la alegerile din anul 2000 PSD câștigase în județul Satu Mare doar vreo trei primării, la sfâșitul mandatului același partid se putea lăuda cu peste15 primari. Cumularea funcției de prefect cu cea de președinte al organizației județene, sub conducerea faimosului Cozmâncă, PSD și-a întărit structura organziatorică în teritoriu. Tot atunci s-a impus conceptul de partid-stat, dar și cel de “baron local”.
Statulul prefectului s-a modificat după aderarea României la UE, în 2006. S-a mers cu cioara vopsită. Prefectul nu mai putea face parte dintr-un partid politic. Cum s-a transpus acest lucru în practică? Cel ce era numit în funcția de prefect își dădea demisia din partid. Falsa independență politică nu a condus la o activitate mai fructuoasă. Dimpotrivă, “părintele județului” a pierdut din putere și influență, fiind la cheremul partidului de guvernare, mai exact a președintelui organizației județene.
Se vorbește despre anumite modificări. În sensul ca prefecții să nu mai aibă statut de înalți funcționari ai statului. Ce însemna acest lucru? Că după schimbarea din funcție, datorită schimbării guvernului, prefectul rămânea în continuare funcționar al statului. Adică nu rămânea pe drumuri, ca înainte de a deveni înalți funcționari publici.
De ce este importantă această funcție pentru partide? Care este miza culorii politice a prefectului? Pentru că prefectul poate ataca în contecios hotărârile luate de consiliile locale și județene. Dacă prefectul are aceeași culoare politică, sau, mă rog, este un apropiat al partidului din care face parte președintele de consiliu județean și primarii, prefectul va fi mai îngăduitor, va trece cu vederea anumite aspecte din deciziile luate de consilii.
La numirea prefecților presiunile vin din teritoriu, de la organizațiile partidelor din coaliția de guvernare. Să dăm un exemplu. Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor este în conflict deschis cu UDMR. Dacă din cei cinci prefecți care îi revin UDMR-ului, unul va fi numit la Bihor se înțelege că foarte multe hotărâri ale consiliului județean vor fi atacate în contencios de către prefect.
Dacă la Satu Mare va fi numit un prefect din partea PNL sau USR-PLUS, se înțelege că prefectul va face politica dictată de conducerea partidului din care face parte, fiind posibil să atace în contencios pe bandă rulantă hotărârile luate de consiliul județean condus de un președinte din partea UDMR, a primăriei Satu Mare și Carei conduse de primari din partea UDMR și așa mai departe.
Dacă pe țară numărul prefecților se ridică la 42, cel al suprefecților este de 85. Desigur, subprefecții au același statut de subordonați, la fel ca viceprimarii și vicepreședinții consiliilor județene. Dar important este că fiind vorba despre trei partide de guvernare, fiecare va avea omul lui în prefectură. În paranteză fie spus, USR și PLUS pot fi considerate unul și același partid, deși se mai ceartă între ele. La un moment dat va trebui să-și clarifice situația. Conducerea bicefală nu duce decât la dispute. Dan Barna și Dacian Cioloș nu se pot decide care dintre ei să rămână șeful.
Desemnarea unui prefect harnic poate aduce beneficii unui județ? Cu siguranță. Prefectul are atribuții în coordonarea serviciilor publice deconcentrate
Sunt multe alte probleme pe care un prefect trebuie să le rezolve pentru cetățenii unui județ, dar care sunt puțin cunoscute. Acum, în preajma numirii lor, n-ar fi rău să reamintim cetățenilor care sunt atribuțiile unui prefect. Așa cum n-ar strica să le reamintim tuturor aleșilor locali, a șefilor de instituții, ce atribuții și responsabilități au, mai cu seamă în această nenorocită pandemie.
