Asculta acest articolMiza referendumului valid cu un 50% plus unu sau cu o prezență la vot de 30% este una conjucturală. Președintele Băsescu, împreună cu CCR, a reușit să dea peste cap planurile USL de modificare a Constituției jonglând cu prezența la vot. Crin Antonescu, în calitate de președinte al Comisiei de revizuire a Constituției, s-a străduit să treacă toate obstacolele, însă s-a împiedicat de cvorum. Pe de altă parte nu a prezentat o formă finală cu modificările, limitându-se la o dezbatere publică pe câteva teme controversate. Practic nu avem pe ce discuta. Regionalizarea a încins spiritele din județe. Articolul privind statul național a produs o oarecare vânzoleală demagogică. Reducerea mandatului prezidențial de la cinci la patru ani pare să nu intereseze pe nimeni, deși de aici în pornit totul. Partidele se tem de un președinte cu un mandat mai lung decât al parlamentarilor. Defazarea alegerilor au condus la deturnarea voinței electoratului exprimată prin vot. Pe durata aceluaiș mandat, președintele are ocazia să desemneze două guverne. Nu este corect. Partidul din care provine este favorizat. Exemplul PDL este o dovadă certă. Dacă Traian Băsescu ar fi avut parte de mandate de câte patru ani, scena politică ar arăta acum altfel.
De ce să nu-i convină și lui Crin Antonescu mandatele prezidențiale de cinci ani? De fapt, candidatului prezidențial cu șanse reale nu are de ce să nu-i convină. Evident, și partidului din care provine. În realitate Traian Băsescu, după ce a beneficiat cu vârf și îndesat de modificările operate de PSD în ideea că Adrian Năstase urma să fie președintele României, nu mai este de acord cu un mandat prezidențial de cinci ani. Nu cvorumul este adevărata problemă a legii referendumului, ci interesele politice de moment. Partidele încă nu s-au decis ce vor. PSD își amanetează viitorul în cazul în care Antonescu câștigă un mandat de cinci ani. Nu are ce pierde dacă nu se face regionalizarea, dar cu un un președinte care va decide soarta guvernului din 2016 evident există un risc.
Niciodată politicienii nu au dat dovadă de atâta ipocrizie. Una gândesc, alta declară. Iubirea dintre PSD și PNL este atât de falsă încât nu mai are rost să-și ascundă adevăratele sentimente. Cele două partide nu se mai suportă, însă sunt condamnate să meargă împreună mai departe. :i despre modificarea Constituției au interese contrare, dar lasă impresia că ar avea aceleași opinii.
Un referendum cu un cvorum redus la 30% convine PSD în situația în care Crin Antonescu ajunge președinte. Dacă printr-un concurs de împrejurări Victor Ponta devine președinte, nu mai are cum să-i convină. Așadar, opunându-se reducerii cvorumului, Traian Băsescu se situaează de partea PNL și lui Crin Antonescu, împotriva intereselor PSD. Ar putea fi un început al unificării dreptei? Tot ce se poate. Lumea politică trece printr-o perioadă de clarificări, liderii se repoziționează în funcție de șansele candidaților prezidențiali din 2014. Traian Băsescu nu și-a spus ultimul cuvânt, Crin Antonescu este din ce în ce mai sigur pe el, în vreme ce PSD oscilează între a-l sprijini pe liderul liberal și a merge cu un candidat propriu. Miza acceptării legii referendumului valid cu 30 sau cu 50% este doar o etapă în lupta pentru Cotroceni.
