Asculta acest articolDocumentul nu mai prevede modul prin care ar fi plătiți profesorii care sunt implicați în activități specifice, așa cum se întâmplă în prezent, prin actualul ordin în vigoare, nr. 4811/2020. În plus, s-a modificat perioada minimă pentru care școlile pot derula proiectul pilot: cel puțin un an, față de minimum 4 cât prevede ordinul 6547/2023.
“Pentru anul școlar 2024-2025, selecția unităților de învățământ cu statut de unitate-pilot se va face exclusiv prin intermediul apelului de proiecte Granturi pentru unitățile de învățământ pilot, finanțat prin PNRR“, se mai precizează în proiect.
Proiectul de metodologie prin care școlile pot aplica pentru statutul de școli-pilot, pus în dezbatere publică, vineri, 26 aprilie nu mai prevede modul în care profesorii care participă la activități specifice în cadrul școlii-pilot, ar urma să fie plătiți, așa cum se precizează în ordinul în vigoare. Practic, ordinul actual este o rescriere a metodologiei, nu o modificare punctuală a acesteia, Ministerul Educației propunând schimbarea regulilor și obligând școlile, care vor să fie școli-pilot din septembrie 2024 să facă asta doar prin încadrare în proiectul finanțat prin PNRR. Obligația apare prin ordinul de ministru propus, nu prin legislația primară, adică Legea 198/2023, aceasta nefiind restrictivă.
Potrivit ordinului de ministru nr. 4811/2020, la art. 10, alin 4 se menționează că: “Pe întreaga durată a funcţionării unităţii de învăţământ la care sunt încadraţi cu statut de şcoală-pilot, experimentală sau de aplicaţie, cadrele didactice implicate în activităţi specifice vor fi remunerate potrivit timpului de muncă efectiv lucrat pentru aplicarea intervenţiei educaţionale/proiectului de cercetare educaţională sau pentru organizarea şi desfăşurarea practicii pedagogice, în funcţie de contractul individual de muncă (structura încadrării)/de anexele la contractul individual de muncă”.
Fii primul care comentează