Asculta acest articol
De unde să colecteze mai mult? De la IMM-uri. Pentru că de marile companii nu se atinge nimeni.
Nu sunt bani pentru salarii. Nu sunt bani pentru pensii. Nu sunt bani pentru investiţii. Nu sunt bani pentru terminarea metroului de la Gara de Nord din Bucureşti spre aeroportul Otopeni.
Ar mai fi nevoie de 1,3 miliarde de lei. Primăriile nu au bani să poată finaliza proiectele începute. Nu sunt bani pentru investiţii mai multe pentru a putea reporni motorul de făcut bani, investiţiile. Nu sunt bani pentru susţinerea firmelor private, dar cu toate acestea guvernul vrea să colecteze mai mulţi bani tocmai de la cei care ar avea nevoie acum de susţinere din partea statului. Aşa cum se face în alte ţări.Nu sunt bani pentru cultură. Asta ar fi o foarte mică problemă pentru că niciodată nu au fost destui bani pentru acest domeniu neglijat de toate guvernările. Unul dintre ministerele pentru care s-au bătut PSD şi PNL la rotativă a fost cel al Transporurilor. PSD l-a susţinut pe Sorin Grindeanu şi a câştigat cel mai bănos minister.
Acum ministrul Grindeanu cere la rectificarea din august 16 miliarde de lei. Când a auzit suma ministrul de Finanţe era să facă infarct. Dacă Marcel Boloş ar avea aceşti bani în niciun caz guvernul nu i-ar aloca pentru Transporturi, ci ar majora salarii, pensii, i-ar mai calma puţin pe protestatarii care cer majorarea salariilor.
În urmă cu 30 de ani Ioan Stoica găsise o metodă de a înmulţi banii de 8 ori. Nici fenomenul Caritas nu ar putea rezolva foamea de bani a guvernului Ciolacu, a coaliţiei PSD-PNL.
Nu ne încălzeşte cu nimic faptul că şi alte ţări o duc greu. Criza financiară s-a extins la fel ca virusul Covid.
Toată lumea duce lipsă de bani. Până şi cea de-a doua putere economică a lumii, China, este aproape de a intra în recesiune. Şomajul în rândul tinerilor a ajuns la 20%, creşterea economică a încetinit, la orizont apare spectrul unei crizei imobiliare. Cu toate acestea China bate Germania, la ea acasă vinde mai multe maşini în Germania decât firmele germane. Când este vorba de bani, patriotismul economic nu funcţionează nici în Germania.
Presiunea chineză asupra economiei europene nu se manifestă la nivelul produselor uşor de realizat, textile, măşti de protecţie, ci despre produse mult mai complexe, a bunurilor industriale de înaltă calitate. Dacă în urmă cu trei ani, în 2020, ponderea importurilor în UE era de 2,5%, anul acesta a crescut la 13%. Un studiu realizat de Institutul Economic German arată comprimarea economiei germane spunând “Câştigurile din acţiunile chinezeşti merg mână în mână cu pierderile acţiunilor germane”.
Motorul economic al UE nu stă bine nici din punct de vedere politic. Partidul Alternativei Germaniei, un fel de AUR românesc, tinde să ocupe locul doi în sondaje, depăşindu-i pe social-democraţi. Liderul partidului de opoziţie spune că Rusia a fost un fel de doică pentru Germania alimentând-o cu petrol şi gaze ieftine.
Rusia, la rândul ei, nu se poate lăuda decât cu dronele care lovesc blocuri de locuinţe, în timp ce rubla s-a devalorizat, o rublă valorând un cent american.
Că lumea este într-o criză profundă o demonsterază şi fundaţia Soros care a decis să nu mai finanţeze proiecte în ţările UE, reducând dintr-un foc cu 40% sumele alocate.
Dacă şi altora le merge rău, parcă este mai uşor de suportat greutăţile noastre. Numai că România ar putea găsi un remediu pentru revigorarea economiei: restructurarea sectorului de stat. În ce stadiu este reforma demarată de Marcel Ciolacu? Nici primul ministru nu ştie. Totuşi, faptul că o spune ori de câte ori are ocazia că nu sunt bani, arată că ştie mai multe decât îşi permite să spună. Printre altele îl încurcă mult campania electorală care se apropie în viteză.
