Asculta acest articolO nouă sancţiune drastică împotriva lui Putin: embargoul asupra motorinei ruseşti, intrat în vigoare din 5 februarie. Dacă Federaţia Rusă a închis robinetul către ţările europene iată că Statele Unite în consens cu UE, refuză să mai primească ţiţei şi motorină din Rusia lui Vladimir Putin. Apar două întrebări: cum se vor descurca ţările care se bazau pe combustibilul rusesc şi, doi, ce efect va avea embargoul asupra economiei Rusiei. Consecinţele economice ale sancţiunilor de până acum au avut un efect de bumerang. Au avut de pierdut ambele tabere.
Nivelul pierderilor este încă greu de cuantificat. Europenii au pierdut un lucru la care ţineau foarte mult, cu care se obişnuiseră de zeci de ani: confortul. Nu mai pot face baie la discreţie, nu mai pot folosi energia electrică după bunul plac. Nu mai vorbim de noile costuri.
Din punct de vedere economic, ţările UE, în frunte cu Germania, au pierdut siguranţa alimentării industriei cu materii prime ieftine.
Că până la urmă Rusia va fi învinsă, că va fi obligată să se retragă din teritoriile ocupate ilegal, va reprezenta mai mult o victorie simbolică asupra agresorului. Pierderile suferite de învingători, NATO şi ţările din structurile euro-atlantice, vor fi recuperate în ani şi ani de zile.
Dar, ca întotdeauna, învinsul tinde să-şi ia revanşa. Înfrângerea Germaniei în Primul Război Mondial, despăgubirile de război cerute de învingători, au atras după sine dorinţa de răzbunare şi astfel s-a ajuns la Al Doilea Război Mondial. Reîmpărţirea sferelor de influenţă la sfârşitul războiului între URSS şi Aliaţi au condus, în puţină vreme, la războiul rece.
Dezmembrarea URSS din interior, de Gorbaciov, a condus la războiul de ocupaţie declanşat de Vladimir Putin. Până la urmă sancţiunile şi embargoul împotriva combustibilului rusesc vor conduce la un război, să sperăm doar economic. După toate crizele, şi chiar în timpul crizelor, cineva are de câştigat. De pandemie a profitat industria farmaceutică. De criza ţiţeiului va profita industria automobilelor electrice.
Cu sau fără războaie, lumea se schimbă din mers. Deocamdată schimbările sunt în rău. O schimbare în bine, o luminiţă la capătul tunelului, încă nu se întrevede.
Se crede că dispariţia lui Vladimir Putin va însemna sfârşitul războiului. Dar sfârşitul războiului va însemna şi sfârşitul crizei? Există forţe, deocamdată ascunse, care-şi doresc continuarea confruntării dintre NATO şi Rusia, poate şi dintre Kremlin şi Bruxelles.
Parteneriatul transatlantic traversează, de asemenea, o criză. Americanii sunt acuzaţi că profită de pe urma războiului din Ucraina.
Preşedintele Macron, cancelarul Scholz, şi-au exprimat îngrijorarea faţă de iminenţa unui nou război rece, în contextul tensiunilor dintre marile puteri economice, SUA şi China, dar şi faţă de o posibilă concurenţă neloială promovată de americani în competiţia cu produsele europene.
Soluţiile pot veni numai din partea marilor puteri economice. Datorită dreptului la veto ONU nu poate decide sancţiuni la adresa Federaţiei Ruse. La fel, datorită acestui drept de veto România a fost şi este în continuare împiedicată să adere la Spaţiul Schengen de o singură ară, întâi de Olanda, iar acum de Austria.
Lipsa de cooperare între marile instituţii internaţionale s-a făcut simţită în timpul pandemiei. Efectele crizei războiului din Ucraina se răsfrâng, de asemenea, în mod neunitar asupra ţărilor din Uniunea Europeană. Pe de altă parte, criza ucraineană riscă să creeze o falie între UE şi SUA, care poate avea consecinţe mult mai grave decât criza ruso-ucraineană.
Fii primul care comentează