Asculta acest articol
Zilele de Paști au devenit un reper temporal în evaluarea crizei Covid-19. Majoritatea medicilor infecționiști au căzut de acord că după Paști va urma vârful epidemiei, pentru ca apoi să scadă de la o zi la alta.
Sunt, din păcate, slabe speranțe să se reintre în normalitate la începutul lunii mai. Despre aprilie nici nu poate fi vorba. După lunile de stagnare, din toate punctele de vedere, toată lumea se întreabă cum va reuși guvernul să repornească economia românească.
S-a văzut în această perioadă mai mult decât până acum că economia din România depinde într-o covârșitoare proporție, de circa 70%, de firmele străine, de importuri. Aproape că nu se mai produce nimic în țară. Nici măcar produse alimentare, deși suntem una dintre cele mai blagoslovite țări cu pământ roditor. Poate că nedorita criză Covid-19 ne va obliga să ne întoarcem cu fața spre noi înșine, așa cum îi îndeamnă pe credincioșii care li s-a interzis să participe la slujbe, inclusiv de Sfintele Paști.
Coronavirusul care a lovit omenirea ne oferă prilejul de a face o comparație între ogoarele rămase nelucrate cu bisericile fără credincioși. Numai că bisericile goale au drept scop protejarea oamenilor, în timp ce pământurile au rămas nelucrate din cauza politicienilor care au condus prost țara.
Așa cum spuneam, poate că politicienii au înțeles lecția dată de nenorocirea din aceste zile și își vor întoarce fața către propria lor țară.
Ne-am uitat cu mare jind destulă vreme către UE, ca și cum ar fi fost o icoană făcătoare de minuni. Desigur, avantaje au fost, direcția a fost bună, și mai este, dar s-a văzut în aceste luni că fiecare țară își urmărește în primul rând propriile interese. Naționalismul, înțeles ca patriotism, nu a murit. Dar iată că în fața unui pericol deviza a fost “fiecare pentru sine”. Președintele Franței își pune întrebarea dacă UE va rezista și după coronavirus. Atâta vreme cât nu se acționează pentru toată lumea la fel. Altfel spus dacă fiecare țară va investi doar în propria ei economie, UE riscă să se destrame. Este un avertisment venit din partea președintelui Macron.
Cele mai dure reproșuri adresate guvernului Orban se referă tocmai la lentoarea cu care ia decizii. Parlamentarii se plâng că guvernul nu prezintă periodic un raport privind situația la nivelul țării. Și nu putem să nu le dăm dreptate.
În același timp i se poate reproșa actualului guvern că nu se implică la nivel european, că nu-și face simțită prezența la dezbaterile de la nivelul Comisiei Europene, a Parlamentului European.
Săptămâna viitoare, după Paști, va avea loc o teleconferință a liderilor europeni. Nu știm ce poziție va adopta președintele nostru. Klaus Iohannis nu ne-a prezentat poziția României în chestiunea refacerii economiei decât cel mult la nivel de principii.
Ar fi cazul ca și România să aibă pretenții punctuale. Ne aducem aminte că la intrarea în UE țara noastră a negociat prost. Nu a avut pretenții, așa cum a avut de pildă Polonia. Printre marile dezavantaje negociate s-au numărat subvențiile în agricultură. Consecința firească a fost migrația românilor ca mână de lucru ieftină spre țările cu subvenții agricole mari. Negocierile “în genunchi” au dat naștere căpșunarilor și culegătorilor de sparanghel. În construcții, de asemenea, licitațiile câștigate la prețul cel mai mic au atras după ele salariile mici. Astfel s-au dus spre alte țări și muncitorii necalificați din construcții, la fel ca specialiștii.
Nu am idee dacă guvernul actual are de gând să profite de ocazie și să reducă handicapul față de țările partenere doar cu vorba din UE.
PNL, președintele Iohannis, vor folosi această criză ca o rampă de lansare a României? Sfintele Paști, chiar dacă în acest an nu se vor putea sărbători conform tradiției, anul viitor vor veni alte Sfinte Paști și tradiția se va reînnoi.
În schimb, oportunitatea de relansare a economiei românești nu se repetă în fiecare an, ca ritualul Învierii.
