Image 1
Image 2
Acasa

O victorie simbolică a PNL

Organizarea congresului PPE la București este, fără îndoială, un titlu de mândrie pentru PNL.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Peste 2000 de invitați, practic majoritatea politicienilor care conduc în țările UE, prim miniștri, miniștri, parlamentari și europarlamentari, sunt întâmpinați de conducerea PNL la sala Romexpo.

Nu este un congres oarecare al Partidului Popular European.  Este o întâlnire la care se va discuta despre alegerile din 9 iunie.  Și, lucru important, delegații vor vota viitorul candidat la președinția Comisiei Europene.

După ce a întâmpinat diverse critici, printre care excesul de reglementări care atrag după ele mai multă birocrație, Ursula von der Leyden, ca orice candidat la o funcție, vine cu un nou proiect: înființarea unui nou comisar. Unul dintre cele mai importante puncte din programul ei este numirea unui comisar pentru apărare.

Transmis în toată media europeană înaintea de începerea congresului de la București, acest mesaj se vrea un semnal clar că președinta Comisiei Europene își ia foarte în serios sarcina de apărare a Europei în fața amenințării Rusiei. Experții se întreabă dacă nu cumva este un simplu slogan de începere a campaniei electorale. Totodată atrag atenția că fără o armată proprie UE este un imperiu neputincios.

În acest moment, fiecare țară din UE își păstrează competența de apărare, dar  în același timp se bazează pe “umbrela NATO”.
Înființarea unei funcții noi de comisar pentru apărare ar presupune fonduri serioase. Realitatea este că cele două procente din PIB-ul fiecărei țări pentru apărare se pierd pe canalele dintre UE și SUA. Fiecare țară face ce crede de cuviință cu banii respectivi.

Fondul European de Apărare, FED, utilizat pentru apărarea frontierelor UE se ridică la  doar opt miliarde de euro, dar pe o perioadă de șapte ani, din 2021 până în 2027. Foarte puțin.

Recent Comisia sub conducerea Ursulei von der Leyden a decis majorarea acestui fond cu doar 1,5 miliarde euro. Cu acești bani nu se poate construi o industrie de război care să facă față unei agresiuni a Rusiei.

Donald Trump când amenință că dacă ajunge președinte va retrage ajutorul NATO pentru Europa se referă la aceste cifre insuficiente. Așadar, putem presupune că în spatele  lucrărilor congresului PPE de la București se vorbește mai mult despre război decât despre pace.

Când președintele Macron propunea ca în Ucraina să fie trimiși militari europeni, în realitate vorbea despre un nou fond UE în valoare de 100 de miliarde de euro.

Franța dorește să prezinte o nouă strategie militară de apărare. Se gândește ca noul comisar de apărare să fie numit de Franța. Înarmarea UE este pusă alături de nevoia de dezvoltare a noilor tehnologii, capital la care tot Franța este în frunte. Noul comisar va coordona și politica digitală a UE, precum și cercetarea spațială și industria cipurilor.

Congresul PPE nu este un simplu act de complezență la care s-au întâlnit popularii europeni să se îmbrățișeze așa cum a făcut Rareș Bogdan cu primul ministru austriac. Este un congres pentru o nouă repartizare a banilor, deci a puterii și influenței în Europa.  Franța și Germania colaborează din punct de vedere politic, dar  din punct de vedere economic sunt  în competiție.

Probabil la congres se va discuta și despre “politica de cadre”. Partidele extremiste îi acuză pe popularii  și socialiștii europeni care conduc UE că fiecare țară dintre cele 27 având dreptul la propriul comisar, la fiecare cinci ani creează câte o funcție nouă de comisar.  Lucru care conduce la mai multă birocrație.

În același timp doar 16 țări își propun să aloce 2% din PIB pentru apărare. Acestea, în ordine alfabetică sunt  Albania, Bulgaria, Danemarca, Germania, Estonia, Finlanda, Franța, Grecia, Letonia, Lituania, Țările de Jos, Macedonia de Nord, Polonia, România, Slovacia, Cehia, Ungaria. Acestora li se adaugă  Marea Britanie și SUA.

Fiind un congres de campanie electorală, publicului i se vor livra părțile luminoase din programul partidelor care fac parte din Partidul Popular European. La fel ca PNL, toate partidele din țările UE se află în campanie electorală.

Partidul gazdă nu se află într-o poziție foarte bună. PNL caută noi formule ca să-și optimizeze rezultatele. Nu are candidat prezidențial, nu are un candidat de forță pentru primăria Capitalei, iar sute de primari PNL intenționează să treacă la PSD.

Dacă, de exemplu, la acest congres Austria ar fi anunțat că acceptă intrarea României în spațiul Schengen, PNL și-ar fi putut aroga meritul de a fi rezolvat acest lucru.

Din păcate cancelarul Austriei,  Nehammer, nu a stat decât o zi la București.  A venit, ne-a salutat, a plecat. Semn rău pentru România, semn rău pentru liberali.

Ciornă automată

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with