Asculta acest articol
Cum judecătorii CCR sunt propuşi de partidele politice, logica îţi spune că fiecare partid i-ar putea cere celui pe care l-a nominalizat să voteze ţinând seama de interesul naţional. Atâta vreme cât nu se anulează aceste pensii, România nu primeşte banii din PNRR. Şi este vorba despre miliarde de euro. Nici măcar unul din înalţii judecători nu se sacrifică renunţând de bună voie la pensia specială de care beneficiază? Nu este suficient salariul, nu foarte mic?
Ar fi o soluţie de compromis: în schimbul votului să primească compensaţii echivalente cu suma primită ca pensionar. Premierul Marcel Ciolacu speră că în următoarele două săptămâni se va rezolva această problemă şi România va primi miliardele blocate de Comisia Europeană. La rândul ei Alina Gorghiu, preşedinta Senatului, într-un limbaj destul de ambiguu, din care nu se înţelege mare lucru, dă asigurări că problema este pe cale de a se rezolva întrucât va avea loc o şedinţă comună a unor comisii ale Senatului şi Camerei Deputaţilor. Nu omite să-l amintească pe Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, care doreşte rezolvarea problemei pensiilor buclucaşe cu toate că el însuşi, în calitate de general trecut în rezervă, este beneficiarul unei astfel de pensii. O serie de subiecte trec neobservate deşi sunt infinit mai serioase decât pensiile nemeritate pentru că nu se bazează pe contributivitate.
Guvernanţilor se pare că le convine acest lucru. De ce să se vorbească despre situaţia din ce în ce mai grea a firmelor mici şi mijlocii când poţi bate apa-n piuă cu pensiile speciale? Uite, zice poporul, guvernul vrea, PSD şi PNL vor, dar se împiedică de Curtea Constituţională.
Aşadar judecătorii pensionari sunt de vină, nu partidele politice. Este o situaţie confortabilă. Chiar dacă se vor pierde miliardele de euro PSD şi PNL vor putea păşi cu fruntea sus în campania electorală. Au vrut, dar n-au putut.
Adevărul este că liderii politici au alte preocupări, mai importante din punct de vedere electoral decât pensiile speciale. Şi chiar mai importante decât noile poveri fiscale care ameninţă supravieţuirea a zeci de firme. Care este această preocupare? Alegerile de anul viitor. Nu toate, pentru că localele sunt lăsate în seama organizaţiilor judeţene, a primarilor. Se descurcă ei, şi din punct de vedere al comunicării şi al finanţării.
Alegerile parlamentare sunt ceva mai dificile. AUR cam pune sub semnul întrebării realizarea unei majorităţi parlamentare PSD-PNL. Vine în ajutor şi UDMR, recent Kelemen Hunor a declarat cât se poate de clar că UDMR este gata să participe la viitoarea guvernare. Aşadar, procentele obţinute de PSD şi PNL, chiar dacă nu vor trece de 50% vine UDMR şi completează cifra necesară. Desigur, se iau în calcul şi voturile grupului Minorităţi.
AUR, USR, PMP şi alte partide care probabil vor intra într-o alianţă electorală, nu au nicio şansă să obţină 50% din voturi. Există însă o altă mare îngrijorare: alegerile prezidenţiale. Cine vor fi candidaţii, că va exista un candidat comun PSD-PNL? Se ştie că preşedintele decide numele premierului desemnat cu formarea guvernului.
Aceasta este principala preocupare a liderilor politici, nu pensiile speciale.
