Image 1
Image 2

Prea puțin despre Reformă

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Vești multe și mărunte. Început de an, început de guvernare în România, primele vaccinuri anti-Covid, schimbare de direcție în politica SUA, Israelul, fruntaș la vaccinare. Ce ar mai fi? China se dezvoltă în ciuda pandemiei.

Parcă îi priește criza. Marea Britanie începe să resimtă ieșirea din UE. Are o o rată de decese uriașă. Germania nu mai este percepută ca motor de dezvoltare al UE. Miliardarii de top devin mai bogați. Firmele mici și mijlocii sunt cele mai afectate de criză.

În fond, pe ele se sprijină economia socială de piață, nu pe giganții care speculează crizele. “Nu mă impresionează și nu cred în pierderile pe care le anunță giganții economici”, spunea un economist francez, propunând ajutoare pentru firmele mici și mijlocii.

Din fericire sau nefericire, România nu are marii companii, iar cele ce le are sunt cu capital de stat. În plus înregistrează mari pierderi. Vești multe și mărunte, aproape nimic despre marea reformă. Întrebarea este pe ce se va concentra guvernul Cîțu la început de an? De unde va începe reforma?

Din câte se pare, toate partidele coaliției de guvernare au căzut de acord să se concentreze pe reformarea sistemului bugetar. Înainte de toate se impune o analiză atentă, o departajare a diverselor componente a uriașului sistem bugetar. Ce este important și ce nu este important?

Unde s-au umflat organigramele? Sunt și instituții total inutile. Vor avea curajul partidele de guvernare să le desființeze, să comaseze instituțiile care au același obiect de activitate?

Organismele sociale reacționează imediat la orice încercare de restructurare.
Primele proteste au fost organizate de sindicatele din poliție. Semne de nemulțumire dau și sindicatele din Sănătate și Educație. Administrația centrală deocamdată stă în expectativă.

Până acum nu s-a spus nimic concret. Nu s-a mișcat nimic nici în administrațiile locale. Fiecare județ acționează cum crede de cuviință. Nu există un semnal de la centru. Restructurarea demarată de Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor a rămas un fenomen izolat.

Deocamdată se fac calcule. Nu se știe exact ce fel de calcule. Dacă se referă doar la diminuarea deficitului nu înseamnă că se reformează ceva. Înseamnă doar austeritate, tăieri minore dintr-o parte ca să crească ușor și nesemnificativ în altă parte. Despre o reformă în adevăratul sens al cuvântului nu se vorbește deloc sau foarte puțin.

Trebuie remarcat faptul că dintre partidele din coaliția de guvernare USR-PLUS pare cel mai activ. Poate că acesta a fost și motivul chemării la Cotroceni numai a miniștrilor USR-PLUS. Dorește președintele Iohannis să-i calmeze sau să-i impulsioneze? Mai degrabă i-a sfătuit să fie mai calmi, să o ia încet. Poate din cauza crizei, poate ca să împiedice disensiunile la început de mandat.

Dacă se pornește pe calea reformelor profunde, de substanță, procesul trebuie început de sus, de la clasa politică. Întâi ar trebui făcută ordine în interiorul partidelor. Formațiunile politice ar trebui să accepte o intervenție în forță în modul lor de operare pentru că sunt finanțate din bani publici.

Pentru campania electorală de la sfârșitul anului trecut partidele care au depășit 3% au cerut rambursarea a peste 150 de milioane de lei. A cheltuit PSD 43 de milioane de lei, adică aproape 10 milioane de euro? PNL a aruncat în campanie 36 de milioane de lei? Pro România nu a trecut pragul electoral, dar pretinde că a cheltuit 28 de milioane de lei. UDMR a cheltuit 3,4 milioane de lei. Marea surpriză a alegerilor, A.U.R. a depus o cerere pentru rambursarea sumei de 1,5 milioane de lei. Probabil nu au știut să întocmească niște documente ca să ia o grămadă de bani.

Sigur că democrația costă. și nu se măsoară în bani, dar parcă este prea mult să cheltuiești pentru fiecare ales 322.580 lei. 70.000 de euro pentru fiecare parlamantar, plus sponsorizările, nu este, totuși, foarte mult?

150 de milioane de lei înseamnă mulți bani în condiții de criză. Cu cele 33 de milioane de euro putea fi întreținută la un nivel modest cultura pentru următorii 50-60 de ani.

Pornind de la aceste date, se poate trage concluzia că reforma va fi amânată? Tot ce este posibil. Oricâtă voință politică ar avea partidele din coaliția de guvernare în plină criză de pandemie este greu să iei decizii politice radicale. Și cred că nu vor lua decât dacă nu vor avea încotro.

Sigla Informatia Zilei

Este cultura o prioritate?

Asculta acest articol Dacă măcar ca principiu între educaţie şi cultură s-ar face o minimă apropiere, s-ar ajunge la concluzia