Asculta acest articolPotrivit unei informaţii publicate pe website-ul Radei, parlamentul ucrainean, textul a fost înaintat marţi spre promulgare preşedintelui Zelenski, care l-a semnat.
Confruntată cu o penurie de soldaţi voluntari, Ucraina a lucrat timp de câteva luni la acest text. În 11 aprilie, parlamentul de la Kiev a adoptat proiectul de lege, cu 283 de voturi favorabile.
Textul, care înăspreşte sancţiunile pentru cei care se sustrag de la mobilizarea militară, a provocat un scandal ca urmare a eliminării în ultimul moment a unei clauze ce prevedea demobilizarea soldaţilor care au servit 36 de luni, o lovitură dură pentru militarii care luptă pe front de peste doi ani.
Autorităţile ucrainene au dat asigurări că problema demobilizării va fi reglementată de o lege separată, însă deocamdată nu a fost fixată o dată nici pentru pregătirea, nici pentru adoptarea sa.
Armata ucraineană, slăbită de o contraofensivă ratată în timpul verii anului trecut şi de inconstanţa ajutorului occidental, încearcă să respingă atacurile ruse în mai multe zone ale frontului din estul şi sudul Ucrainei.
În acest scop, ea are nevoie de efective şi muniţii. Recent, Kievul a decis să coboare vârsta celor eligibili pentru mobilizare, de la 27 la 25 de ani.
Aproape 37.000 de civili şi militari dispăruţi după declanşarea invaziei ruse
În paralel, sancţiunile împotriva celor care încearcă să scape de mobilizare vor fi mai dure. De asemenea, textul facilitează procedurile de înrolare, prin crearea unui sistem digital special.
Ucraina a anunţat marţi că a identificat aproape 37.000 de civili şi militari dispăruţi după declanşarea invaziei ruse, număr incomplet inclusiv din cauza ocupării de către Moscova a aproape 20% din teritoriul ucrainean, informează AFP.
“Aproape 37.000 de persoane au fost date dispărute: copii, civili şi militari”, a anunţat pe Facebook comisarul ucrainean pentru drepturile omului, Dmitro Lubineţ, potrivit unui nou bilanţ. “Această cifră ar putea fi mult mai mare”, a subliniat el totodată, recenzarea fiind încă în curs.
După declanşarea invaziei ruse pe 24 februarie 2022, zeci de mii de persoane – civili sau militari – au murit, însă nu există niciun bilanţ de ansamblu stabilit din surse independente, iar procedurile pentru identificarea celor morţi sau dispăruţi pot dura luni de zile.
Forţele armate ucrainene şi ruse nu au comunicat decât foarte rar pierderile lor militare.
Numărul de victime civile este de asemenea necunoscut, pentru că nu este disponibilă nicio informaţie fiabilă, fiind vorba de teritorii ocupate de Rusia după declanşarea invaziei, un asalt care a dus la distrugerea a numeroase oraşe şi sate din Ucraina. Cazul oraşului Mariupol, asediat în primăvara lui 2022 de forţele ruse şi acum sub ocupaţie rusă, este unul emblematic. Potrivit Kievului, zeci de mii de persoane au murit acolo ori au fost îngropate sub dărâmături sau în gropi comune.
De asemenea, potrivit lui Dmitro Lubineţ, “circa 1.700” de ucraineni sunt “deţinuţi ilegal” de Rusia.
Nu în ultimul rând, Ucraina estimează la 20.000 de numărul de copii ucraineni care au fost deportaţi în Rusia în cei peste doi ani de război.
Curtea Penală Internaţională a emis în primăvara lui 2023 un mandat de arestare împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin şi a comisarului pentru drepturile copilului de pe lângă preşedinţia Federaţiei Ruse, Maria Lvova-Belova, pentru rolul lor în “deportarea” de copii ucraineni spre Rusia. Kremlinul respinge aceste acuzaţii.
Fii primul care comentează