
La data de 5 decembrie 1864, un moment semnificativ în istoria României, a fost promulgată Legea asupra instrucţiunii, marcând începutul unei reforme fundamentale în sistemul educațional. Această lege a fost prima care a organizat învățământul în mod unitar în întreaga țară și a avut un impact profund asupra dezvoltării educaționale a Principatelor Române Unite.
Legea stabilea anii de studiu (primar – de patru ani; secundar – de şapte ani; universitar – de trei ani), obligativitatea şi gratuitatea învăţământului primar pentru ambele sexe (a intrat în vigoare în septembrie 1865
Legea a fost rezultatul eforturilor de unificare a legislațiilor celor două principate, Moldova și Muntenia, sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Comisia de la Focșani, la propunerea lui Mihail Kogălniceanu, a lucrat la elaborarea unui proiect de lege pentru instrucția publică încă din iunie 1859. După unificarea definitivă a principatelor la 11 decembrie 1861, s-a creat Ministerul Cultelor și Instrucțiunii, iar la 2 august 1862, a fost înființat Consiliul superior al Instrucțiunii publice.
Proiectul de lege al lui Vasile Boerescu, intitulat “Proiect de lege asupra reorganizării instrucției publice din România,” a jucat un rol esențial în elaborarea legii, fiind aprobat de Consiliul de miniștri și trimis spre deliberare Camerei Legiuitoare. Legea a fost votată cu o majoritate zdrobitoare la 11 martie 1864 și a fost sancționată de domnitor la 25 noiembrie 1864.
Printre prevederile-cheie ale legii se numără stabilirea duratei anilor de studiu pentru diferitele niveluri de educație (primar – patru ani, secundar – șapte ani, universitar – trei ani) și introducerea obligativității și gratuității învățământului primar pentru ambele sexe, punând în aplicare aceste măsuri din septembrie 1865.
Această lege a constituit baza reorganizării învățământului în România și a contribuit semnificativ la modernizarea și dezvoltarea educației în țară. Ea reprezintă un moment crucial în istoria educației românești și un pilon în fundamentarea sistemului educațional contemporan.
Fii primul care comentează