Asculta acest articolInspectorii școlari vor organiza activități metodice cu profesorii care predau discipline pentru Bacalaureat. Prioritatea este acordată profesorilor care au elevi cu medii sub 6 la simularea examenului de Bacalaureat 2024. Astfel, inspectoratele școlare județene vor organiza webinarii și activități metodice cu dascălii, cu accent pe dezvoltarea competențelor care necesită îmbunătățire și consiliere pentru situații particulare.
În același timp, Ministerul Educației recomandă elevilor să urmeze lecțiile Teleșcoala și să exerseze teste de antrenament din anii anteriori pentru a se pregăti pentru Bacalaureat.
„Subiectele să știți ca nu sunt grele la Bacalaureat. Subiectele sunt create pentru nivel mediu, pentru certificarea unei competențe medii și tocmai din acest motiv ele trebuie să fie respectate pentru toți absolvenții“, a explicat ministrul Educației, Ligia Deca.
Ce ar trebui să facă profesorii?
În primul rând, sistemul ar trebui să se curețe de profesorii care nu fac performanță, este de părere Cătălin Viorel Nan, vicepreședintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți. „Mereu porcul se îngrașă în ajun, pe 24 decembrie, atunci îi dai grâu și te aștepți ca slănina să fie foarte bună… e un ajutor fantastic. Acum, serios, nu e chiar de râs?
De ce nu-și asumă sistemul educațional propriile greșeli? De ce nu începe sistemul educațional să se autocurețe de oameni care nu fac performanță? Performanța unui profesor este și în capacitatea elevilor săi de a lua examene. Rezultatele sunt clare pentru toată lumea. Nu este niciun dubiu că sistemul educațional nu funcționează. Și acum vor să repare chestia asta prin cursuri? Mi se pare că se tot evită asumarea responsabilității reale“, spune reprezentantul părinților.
Dar expertul în educație Ștefan Vlaston a explicat ce ar trebui să facă profesorii ca să ajute elevii să obțină măcar nota de trecere. „Asta nu se face decât prin activități remediale plătite. Dacă statul are bani, să plătească profesorii la plata cu ora, iar aceștia să cheme elevii după orele de clasă sau sâmbăta, în grupe mai mici, de 5-6 elevi. Să îi scoată la tablă, să discute. Cel puțin la matematică, din experiența mea de o viață, dacă nu ai contact face-to-face cu elevul, să vezi ce nu a înțeles, nu rezolvi. Așa, să te uiți la un film cu rezolvarea unor probleme e cam greu să-ți dai seama ce nu a înțeles elevul. Nota 5-6 se ia foarte ușor, dacă faci problemele esențiale, punctul I, sunt șase subiecte foarte simple, și dacă le rezolvi ești aproape de 5, mai faci și câteva puncte de la celelalte subiecte, și atunci ajungi la nota 6. Poți să lucrezi cu elevii doar ce înțeleg ei și ce le-ar asigura o notă minimă“, spune profesorul de Matematică Ștefan Vlaston.
La rândul lui, Marian Staș, expert în educație și profesor și coordonator de programe de educație, este de părere că „ne facem că facem, statistic vorbind, ca să nu zicem că nu se întâmplă nimic. Probabil vor fi și zone unde vor lucra mai aplicat. E o vorbă românească ce spune că nu îngrași porcul în ajun, și cu atât mai puțin la copii de această factură, care au obținut rezultate foarte slabe și care e limpede că au un bagaj foarte fragil de cunoștințe și de antrenament. Randamentul va fi destul de scăzut, pentru că ei nu pot să ducă așa ceva, nu pot, nu vor, nu știu, au nevoie de sprijin mai consistent, nu din acesta, așa, la foc automat, în ajun de examen, bașca vacanțele. Cine are determinare să fructifice oportunitatea asta, poate să lucreze, și profesorii, și copiii. Eu mă aștept ca proporția acelora care să valorifice această situație să fie undeva sub 10%“.
CITEȘTE ȘI:
Doar 26% dintre elevii din mediul rural promovează Bacalaureatul și 15% se înscriu la universitate
Fii primul care comentează