Asculta acest articolNemulțumirile față de reglementările politice din ce în ce mai restrictive de la Bruxelles, reglementările de mediu tot mai stricte și condițiile de producție îi determină pe fermierii din Germania, Franța și iată și din România să iasă pe străzi.
Ei și-au transformat utilajele în arme ale protestelor. Drumuri închise, sute de kilometri de autostradă, artere importante la granițele dintre Franța și Spania sunt ocupate de tractoarele fermierilor francezi.
De departe cele mai violente manifestări sunt în Franța. Nu mai puțin de 15 legi îmbracă birocrația dictată de funcționarii Comisiei Europene. Un sfert de timp îmi petrec completând hârtii, spun fermierii tineri.
Forțele de ordine, în Franța, se uită, și merg mai departe. Există o tradiție a furiei străzii la francezi care îl fac pe proaspătul prim ministru să fie prevăzător.
Furia fermierilor francezi nu se îndreaptă doar către guvern. Imagini cu camioane cu mărfuri românești s-au derulat pe ecranele televiziunilor, au fost încărcate pe rețelele de socializare.
Locul celebrelor “Veste galbene” a fost luat de “Vestele verzi”. Situația se prezintă ceva mai civilizat în România. Protestele sunt civilizate. Oamenii speră că prin dialogul cu guvernul revendicările vor fi rezolvate.
Marja de mișcare a guvernului este îngustă. Guvernul PSD-PNL încearcă să scape acuzând USR că nu a introdus un capitol special dedicat agriculturii În PNRR.
Slabă apărare, cauzele sunt mult mai profunde. Ies acum la suprafață.
Prietenia cu Ucraina, oferta mult prea generoasă a autorităților din România, președinte și guvern, deschizând un culoar pentru camioanele ucrainene spre porturile de la Marea Neagră s-a dovedit un cal troian.
Produsele agricole, mult mai ieftine din Ucraina, multe fără documente, au invadat piața din România.
Este o afacere profitabilă pentru procesatori. Guvernul, ministrul Transporturilor, se jură că un bob de grâu nu a rămas în România.
Asta înseamnă că la mii de fermieri li s-a năzărit că grâul lor rămas în depozite sunt năluci, nu dovezi certe, palpabile. Până acum, datorită caracterului pașnic al protestarilor, guvernul a încercat să-i amăgească pe fermieri. Dar cu această ocazie ies la suprafață probleme grave, structurale, mai vechi ale agriculturii românești.
Protestele fermierilor europeni oferă partidelor populiste ocazia de a se manifesta. Mai mult decât atât, sondajele arată că în Franța 90% dintre cetățeni aprobă revendicările fermierilor.
Același fenomen se propagă și în România. Oameni văd diferența dintre produsul la sursă, la producător, și prețul din magazin, de pe rafurile marilor magazine.
Însuși primul ministru Marcel Ciolacu s-a documentat și a văzut diferențele.
Evident că partidele suveraniste vor exploata situația, mai ales în preajma alegerilor europene. În timp ce în Franța și Germania, modelul agricol tradițional este amenințat, în România consumatorii tind spre un model autohton.
Interesant este că produsele din Ucraina au pătruns și în Franța. Probabil via România. Ce va urma? Mai există o direcție comună PSD-PNL?
Fii primul care comentează