Asculta acest articolDacă la întâlnirea anterioară, “vedeta” şedinţei de cenaclu a fost poezia din recent apărutul volum “Poezii sentimentale” semnat de profesorul, istoricul, gazetarul şi poetul Carol C. Koka, de această dată, participanţii au avut şansa să asculte şi apoi să analizeze un fragment de proză intitulat ”Corpul de balet”, semnat de prozatorul şi artistul fotograf Alexandru Ardelean.
Şi-au exprimat părerile cu privire la fragmentul prezentat: Florina Juncu, Lia Cozma Koka, Corina Finta, Ioan Bâle, Claudiu Govor, Ioan Marian Chiorean şi Ioan Aniţaş, iar ca o posibilă concluzie, epigramistul Ioan Tipu Sălăjanu a citit două epigrame scrise pe parcursul şedinţei, cu referire la fragmentul audiat.
Vorbitorii au subliniat printre altele că textul este închegat, dar şi derutant prin modalitatea de construcţie.
Autorul complică lucrurile pe parcursul naraţiunii, motiv pentru care, textul se adresează unui anume segment de cititori, care pot dovedi o atenţie distributivă. Ascultătorul/cititorul are convingerea că naratorul urmăreşte destinul personajelor, dar cu un anume spirit de observaţie, se poate remarca faptul că, scriitorul împleteşte propriul destin cu cel al personajelor din fragmentul citit, fiind astfel lansate o serie de posibile întrebări.
Modalitatea de redactare a textului citit dovedeşte un ameste de respect faţă de personaje, dar şi o doză de ironie. În fragmentul prezentat sunt o serie de pasaje descriptive, care se constituie în adevărate tablorui neterminate, lăsate deliberat probabil la îndemâna cititorului.
Acesta să le completeze tablourile după propria imaginaţie şi putere de a concepe şi completa un text.
S-a semnalat necesitatea dialogului între persoanele care sunt personaje principale în naraţiune. Nu ar fi stricat nici câteva confesiuni ale personajului principal – domnişoara Olguţa Kurnikova, care puteau întregi tablourile surprinse de autor. Ironia subtilă din cuprinsul unor pasaje, duce cititorul la ideea că sunt unele personaje “bătute” în cap. Desigur, nu au lipsit nici felicitările adresat de vorbitori autorului, fiindu-i sugerat faptul că pentru o mai bună înţelegere a textului, să fie prezentate mai în detaliu personajele, iar pentru a uşura “munca cititorului”, la începutul fragmentului era de dorit o succintă prezentare.
În finalul reuniunii cenacliere, autorul a mulţumit colegilor pentru opiniile formulate, iar unele dintre ele, cu siguranţă se vor materializa în fragmentele următoare ale prozei care, la data citirii, nu are definitivat cuprinsul. Ar putea să fie doar o proză scurtă, o nuvelă, sau un text mai InExtenso.
Alături de cei care au luat cuvântul, la şedinţă au mai participat: Carol C. Koka, Maria Bâle, Georgeta Govor şi Claudiu Pop. La următoare întâlnire cenaclieră care va avea loc pe 28 februarie, tot al Muzeul de Artă, o să citească prozatoarea şi traducătoarea Lia Cozma Koka.
CITEȘTE ȘI:
Fii primul care comentează