Image 1
Image 2
Acasa

LITERATURĂ

La ultima întâlnire a Cenaclului literar “Afirmarea”, Carol C. Koka a citit din volumul său “Poezii sentimentale”.

La mijlocul săptămânii trecute, mai precis, pe 31 ianuarie, membrii Cena-clului literar “Afirmarea” s-au reunit la Muzeul de Artă din Satu Mare, în şedinţa inaugurală a sezonului 2024.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Aşa cum puteţi remarca din imaginea alăturată, la reuniune a participat „echipa” de creatori bărbaţi, doamnele lipsind din motive diverse.

 

Doar una a fost prezentă, cea din spatele aparatului de fotografiat, dar pe care o veţi descoperi dumneavoastră.

 

Prima întâlnire a acestei stagiuni a început cu o serie de probleme de ordin organizatoric, fiind discutat un posibil program de activitate pentru perioada ce urmează până în vară, după care s-a trecut la lucruri concrete, unele legate de necesitatea organizării unor întâlniri ale cenacliştilor cu grupuri de elevi din liceele sătmărene care manifestă atracţie şi mai ales înclinaţie către literatură, către actul creaţiei.

 

A urmat apoi momentul de suflet. A fost invitat să citească din recent lansatul volum „Poezii sentimentale”, profesorul, gazetarul, istoricul şi poetul Carol C. Koka. Se cuvine subliniat faptul că, prin editarea şi lansarea acestui volum de poeme, autorul a ţinut să marcheze împlinirea a 75 de ani, o vârstă frumoasă, la care cel aniversat încă mai crede în puterea tămăduitoare a cuvântului.

 

La acest moment de suflet au participat: Ioan Tipu Sălăjanu, Ioan Marian Chiorean, Claudiu Pop, Claudiu Govor, Georgeta Govor, Alexandru Adrian Ardelean, implicit şi cel căruia i s-a dedicat întâlnirea literară – Carol C. Koka, alături de semnatarul acestor rânduri.

 

Fără a face o analiză pe text, poemele fiind publicate în volumul menţionat mai sus, vorbitorii au remarcat sensibilitatea autorului, aplecarea spre a descrie fără prea multe metafore natura, zona geografică din care provine, cu prezentarea unor adevărate tablouri lirice despre toamnă şi despre primăvară. „Toamna e anotimpul atins/De melancolia ruginii/ A liniştii depline/(…)” (Toamnă târzie)ș “Lacrimi amare/ Coboară pe gene/ Ca nişte stropi uriaşi de ploaie/ Iar imaginea ta/ Se desprinde ca dintr-un vis/ Din liniştitele valuri ale mării(…)” (Vise)ș “Natura mă face atent/ La ţipătul unei păsări,/ Ascunsă în iarba înaltă/ A câmpului imens (…)” (Noroc)ș “Clopotul bate rar şi trist/ În ziua sortită plecării/ Trezind regrete în suflete./ Mi-e dor de viaţa de boem/ De figuranţii oraşului meu,/ De pădurile veşnic verzi/ Şi izvoarele sale reci. Mi-e dor de scrisorile nescrise/ Din tinereţea-mi agitată/ De faptele mele nefăcute/ Amânate pentru zile mai bune/ Salvarea mi-a venit prin scris/ Până în ziua în care précis/ Clopotul bate rar şi trist (…) ”(Regrete).

 

În cea de a doua parte a reuniunii cenacliere, epigramistul Ioan Tipu Sălăjanu a citit din creaţiile sale, venind parcă să spargă monotonia şi mai ales melancolia care a cuprins auditoriul după lecturarea poemelor menţionate şi nu numai.
Următoarea întâlnire atelier va avea loc pe 14 februarie, în aceeaşi locaţie, şi va citi proză Alexandru Adrian Ardelean.

Ciornă automată

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns