Poveşti de intimitate ale femeilor din patru generaţii din ţări diferite, “4GenWomen”, realizat de regizoarea Paula Oneţ, originară din Carei, este un proiect ce se axează pe patru generaţii de femei şi patru generaţii de media, vorbind despre glisarea valorilor societăţii, familiei, despre individ şi intimitate.
Trei femei şi o fetiţă vorbesc despre teme majore: căsătorie, divorţ, iubire, respect, frică, frumuseţe, fericire şi despre propria lor familie, propriile lor dorinţe. Au chipuri calde şi zâmbitoare, fie că sunt turcoaice, spaniole sau românce. Familia românească aleasă de artista Paula Oneţ pentru proiectul 4GenWomen, patru generaţii şi relaţiile dintre aceste generaţii, nu este una “obişnuită”, are valori, principii, etică şi apetenţă pentru frumos.
Proiect media 4G
Proiectul “4GenWomen“ este îndrăzneţ, percutant, complex pentru că înfăţişează patru canale media: documentar web, instalaţie video (“4GenConversations”), text şi fotografie. Vizând nu doar partea de social, ci şi cea artistică, privitorul este invitat să îl descopere pe “celălalt”. Ideea artistei de a se axa pe generaţii de femei reprezintă o invitaţie pentru privitor de a se întâlni cu decupaje ale mentalului feminin reprezentat de patru generaţii: străbunică-bunică-mamă-fiică.
Proiectul se centrează pe poveştile a patru generaţii de femei care trăiesc sub acelaşi acoperiş sau separat, din diferite ţări şi culturi (Turcia, România, Spania) axându-se pe teme precum ritualuri, obiceiuri, ceremonii în cadrul caselor care adăpostesc mai multe generaţii.
Un secol de transmitere a culturii
Patru generaţii de femei care trăiesc împreună înseamnă un secol de transmitere orală a culturii. “4GenWomen” este un proiect internaţional şi intercultural care caută în mai multe ţări familii cu patru generaţii de femei ce trăiesc sub acelaşi acoperiş, este un “documentar viu” care adună poveşti pe o perioadă vastă de timp.
Decizia autoarei de a se concentra pe femei vine din faptul că “femeile sunt păstrătoarele familiei, cele care au fost mereu prezente în cămin. Ele sunt străbunicile noastre, bunicile noastre, mamele, surorile şi fiicele noastre. Deşi atitudinea femeilor în privinţa rolului familiei este în schimbare astăzi, ele sunt liantul oricărei familii”, după cuvintele Paulei Oneţ.
“Calitatea unei femei este timpul. De la început până la final, timpul este construit în noi în sensul devenirii”, potrivit regizoarei Maya Deren, este un citat utilizat de Paula Oneţ.
Modelul de a fi străbunică, bunică, mamă şi fiică, model ce suferă schimbări cu fiecare generaţie, este urmărit printr-o serie de canale media: documentar web, instalaţie video, text şi fotografie. Proiectul “4GenWomen” propune un studiu de caz asupra evoluţiei valorilor personale a patru generaţii de femei dintr-o familie din Turcia, una din România şi nu în ultimul rând, una din Spania, analizând capacitatea de transformare şi adaptare la valorile culturale ale mediului lor.
Paula povestește ideea proiectului
Referindu-se la cele patru generaţii de femei din România, Paula Oneţ îşi descria proiectul său astfel: “4GenWomen (4 Generations Women) este un proiect transmedia, care cooperează prin mai multe tipuri de media. Am vrut să prezint viaţa a patru generaţii de femei prin patru generaţii de media. Tocmai de aceea, invit privitorul ca la început să intre în spaţiul lor intim prin explorarea unor fotografii de arhivă personală, grupate după anumite criterii. Într-o ramă găseşti patru generaţii de căsătorii, în altă ramă, patru generaţii de a creşte copiii. Ceea ce am vrut să adaug este că de la a patra generaţie, cred eu, se întâmplă moartea fotografiei printate şi se trece la mediul digital complet. Pe un perete a 4-a generaţie este expusă într-o ramă digitală. În continuare, în traseul expoziţiei prezint un video digital, interactiv, adică spectatorul, privitorii pot să aleagă subiectele de conversaţie cu cele 4 generaţii de femei. Am pus aceleaşi întrebări tuturor generaţiilor fără ca ele să ştie răspunsurile şi am făcut un colaj de răspunsuri cu fiecare. Mă interesa să observ, să înţeleg evoluţia unor valori dintr-un mediu dat fiindcă nu există o familie care să reprezinte România. E un studiu de caz. E vorba despre străbunică, bunică, mamă şi fiică. Cea mai bătrână are 83 de ani şi cea mai tânără are 8 ani.”
“Ideea de proiect interactiv vine din provocarea de a transpune într-un mediu linear, cum ar fi o galerie, o platformă digital web. Este un proiect web documentary, un documentar online interactiv şi atunci m-am gândit cum pot eu să-l expun într-un spaţiu expoziţional. Principala caracteristică a unui web documentary este să fie interactiv şi ca oamenii să fie interesaţi să dea click, să intreacţioneze cu video-ul. Pe un perete e un cod QR care te duce la pagina web a proiectului. Am făcut un traseu din patru generaţii de media prin patru generaţii de femei. Această poveste românească este parte dintr-un proiect mai mare. Am început documentaţia în Turcia, cu o familie de 4 generaţii de femei. Toate locuiesc în aceeaşi casă şi urmează să îl dezvolt în Spania în toamna acestui an. În funcţie de finanţări şi de colaborări vreau să îl fac în cât mai multe culturi posibile. Mă interesează patru generaţii de femei, să explorez evoluţia valorilor şi distanţa fizică sau virtuală care se află între generaţii. Familia din Turcia locuia în aceeaşi casă. În schimb, am găsit o familie din Spania care nu e tradiţională şi totuşi locuiau în aceeaşi casă din cauza problemelor economice. Familia din România nu locuieşte în aceeaşi casă, ceea ce oferă posibilitatea de a compara cumva familiile acestora.”, a spus artista.
Proiectul gândit global poartă amprenta vizualului, dovada studiilor autoarei din domeniul cinematografiei şi imaginii, iar miza sa este de a ajunge într-un mod direct către privitor: “Ca regizor am observat că filmul nu ajunge la public, la oamenii la care vreau eu să ajungă. La festivaluri umblă mai mult cineaşti sau cinefili. Cum să facem documentarul cât mai social, liber şi accesibil? Există un curent răspândit la nivel internaţional – web documentary, un documentar digital interactiv online. Ar fi o modalitate să îmbin pasiunea pentru filmul documentar şi nevoia pe care am simţit-o de a oferi filmul publicului. De aceea urmează să fie expus gratuit online pe internet într-o platformă web documentary. Experimentez cu noile metode de producţie şi de distribuţie în această zonă foarte puţin explorată în România.”
Familia românească
Familia Dermengiu-Căpuşan este familia românească participantă la proiectul Paulei. Bunica şi-a arătat entuziasmul şi recunoştinţa de a face parte din proiect: “Am primit cu braţele deschise din prima ideea. Am avut un noroc extraordinar de la viaţă să trăiască mama, eu, fiica mea şi nepoata mea. Ne-am aliniat patru fără niciun fel de dificultate. Mama trăieşte, are 84 de ani, nepoţica mea, 8 ani, o adevărată bucurie. Îi spuneam fiicei mele ce fel de femei suntem noi. Noi suntem foarte stăpâne pe noi, am fost de mici, suntem foarte sigure pe noi, cu toate dificultăţile. Acesta este firul roşu care ne leagă şi sper să fie şi nepoţica mea aşa, foarte curajoase şi foarte ambiţioase, foarte temerare şi cu multă încredere. Mi se pare un proiect absolut extraordinar. Se va trage o concluzie legată de cum sunt 4 generaţii la noi, mentalitatea noastră şi cum se comportă, cum gândesc şi cum trăiesc 4 generaţii din altă zonă geografică. Din punctul ăsta de vedere, de când au auzit de proiectul Paulei, am felicitat-o si i-am dat tot concursul. Cu toate am fost alături de ea fără niciun fel de limită. E un om extraordinar, serios, temeinic, dăruită meseriei ei.”
În familia românească, centrarea a fost pe ideea de femei cu succes profesional, femei de carieră. Toate cele trei (străbunica-bunică-mamă) au avut cariere de succes în domeniul administraţiei şi al dreptului, până când Maria, din cea de-a treia generaţie, a decis să renunţe şi să devină pictoriţă. Maria Dermengiu a reuşit să îşi creeze compania sa proprie şi să devină unul dintre puţinii artişti care pot trăi din talentul lor.
Proiectul este expus la Praga
Proiectul transmedia “4GenWomen” a fost selectat într-o serie de programe de artă, printre care EsoDoc – European Social Documentary, dar şi în competiţia StartPoint Prize, unde a fost finalist, proiectul fiind expus în prezent la National Gallery din Praga, în perioada octombrie-decembrie 2016. Pavel Vancat, curatorul proiectului StartPoint Prize, a declarat că expoziţia Paulei Oneţ “este o lucrare foarte bine elaborată, foarte inspiratoare, o lucrare fermecătoare, la fel ca femeile prezentate.” Proiectul este deschis pentru noi familii care pot fi interesate.
Fii primul care comentează