Asculta acest articol… despre rolul pe care România îl poate avea în procesul de redresare și reconstrucție a Ucrainei avut în vedere la nivel internațional după ce se va încheia războiul declanșat de Rusia.
”Suntem într-o etapă de identificare a celor mai eficiente metode de sprijin și de transpunere a acestora într-o strategie integrată pentru reconstrucția Ucrainei, în care România își dorește să joace un rol important”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.
În perspectiva pregătirii și începerii acestui proces de reconstrucție a Ucrainei, a mai spus premierul Marcel Ciolacu, România ia în calcul ca reper principal mecanismul UE pentru Ucraina, în valoare de 50 de miliarde de euro, și își propune să desfășoare acțiuni în plan bilateral, prin colaborarea directă cu Ucraina, dar și în cadrul unor formate extinse, la nivel regional sau împreună cu partenerii strategici.
Șeful Executivului român a adăugat că abordarea României are în centru ideea că acțiunile statelor care se vor implica în reconstrucția Ucrainei trebuie să fie complementare, nu concurențiale, și că acest proces implică un efort pe termen lung și coordonarea întregii comunități internaționale, în care rolul și implicarea Statelor Unite rămân esențiale.
La întrevedere a participat și ambasadorul SUA la București, E.S. Kathleen Kavalec, iar din delegația guvernamentală română au făcut parte vicepremierul Marian Neacșu, șeful Cancelariei Prim-Ministrului Alexandru-Mihai Ghigiu și consilierul de stat Nicolae Comănescu.
Iohannis vorbește de “consolidarea construcţiei europene”
Pe de altă parte, România este profund în avansarea tuturor priorităţilor Uniunii Europene pentru perioada 2024-2029 și poate contribui semnificativ la acest proces, a spus președintele Klaus Iohannis. Declarația a fost făcută înainte de reuniunea de lucru dedicată pregătirii viitoarei Agende strategice a UE, găzduită de Iohannis şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel.
„Ne aflăm într-un context regional și internațional afectat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, de consecințele multiple ale acestui război de agresiune. Suntem nevoiți prin urmare, în premieră, să realizăm acest exercițiu de reflecție comună pe fondul unui război desfășurat în imediata noastră vecinătate, la granițele UE”, a spus Iohannis. „Nu este singura provocare la care trebuie să ne gândim și la care trebuie să răspundem, în perspectiva viitorului ciclu instituțional în care vom intra după alegerile europene din iunie. Nu trebuie să uităm de dificultățile și crizele din ultimii ani, legate de pandemia de Covid-19, de evoluțiile economice și sociale, de criza energetică, de dezastrele naturale determinate de schimbările climatice, de migrația ilegală sau de amenințările hibride”, a continuat el.
„Trebuie să rămânem angajați să depunem împreună toate eforturile pentru a ne proteja valorile, spiritul european și democrația câștigată cu greu în unele state membre, totul pentru a deveni mai puternici în următorii 5 ani”, a spus șeful statului. El a subliniat că, din perspectiva României, în următorii ani, la nivelul Uniunii Europene este necesară concentrarea pe „consolidarea construcţiei europene”, referindu-se în special la securitate şi apărare.
Fii primul care comentează