STDIU EUROSTAT

România, printre țările cu cea mai mare scădere a producției industriale

Practic, țara noastră se înscrie în rândul statelor care au cele mai slabe rezultate în domeniu, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Potrivit datelor publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), 5,1 procente reprezintă scăderea pentru zona euro a producției industriale, iar pentru Uniunea Europeană scăderea este de 4,4 procente, comparativ cu luna august a anului 2022.

Irlanda, Slovenia, Estonia, Bulgaria, Lituania, Ţările de Jos, Ungaria şi România au înregistrat cel mai sever declin, arată același studiu.

Pe de altă parte, cercetarea Eurostat a scos în evidență și țările cu cele mai importante creșteri ale producției industriale, pentru perioada menționată. Este vorba despre Slovacia (4,7%), Danemarca (3,5%) şi Malta (3%). Țările cu cel mai semnificativ declin sunt Irlanda (minus 27,3%), Slovenia (minus 12,3%), Estonia (minus 11,9%), Bulgaria (minus 9,7%), Lituania (minus 6,7%), Ţările de Jos (minus 6,6%), Ungaria (minus 6,1%) şi România (minus 5,7%).

În ceea ce privește producția de bunuri de folosință îndelungată, la nivelul UE s-a înregistrat o scădere de 7,3%, iar la capitolul energie procentul este de 6,7%. Scăderi cu 5,5 la sută s-au înregistrat și la bunuri intermediare, la producția de bunuri de capital cu 5,2%, iar producția de bunuri de folosință imediată s-a menținut stabilă.

În august, comparativ cu luna precedentă, producţia industrială a crescut cu 0,6% în zona euro şi în Uniunea Europeană, după ce în iulie a scăzut cu 1,3% în zona euro şi în Uniunea Europeană.

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creşteri în august, comparativ cu luna precedentă, au fost înregistrate în Irlanda (6,1%), Slovacia (4,5%) şi Lituania (3,7%), iar cele mai semnificative scăderi în Ungaria (minus 2,4%), Croaţia (minus 2,2%) şi Belgia (minus 1,8%).

România a înregistrat în august o scădere lunară de 0,4% a producţiei industriale, după un avans de 0,7% în iulie.

În cazul UE, producţia de bunuri de folosinţă îndelungată a crescut cu 1,2%, cea de bunuri de folosinţă imediată cu 0,7%, iar cea de bunuri de capital cu 0,1%, în timp ce producţia de bunuri intermediare a scăzut cu 0,2% şi cea de energie cu 0,5%.

De altfel, și pentru primele 7 luni ale anului 2023 s-a înregistrat o scădere de 5 la sută a producției industriale, atât ca serie brută, cât și ca serie ajustată, în funcție de numărul de zile lucrătoare și ca sezonalitate, în primele șapte luni ale anului, comparativ cu intervalul similar din 2022, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Industria românească este pe lanțul de valoare în zona de jos și că depinde de comenzile venite de la companiile industriale din Uniunea Europeană. Multe companii românești au acționariat străin sau multinațional și drept urmare sunt dependente de evoluția economiei europene.

Scăderea industriei este un semn nu tocmai favirabil pentru economia românească. Economia se bazează pe acest pilon. Mai complicat este că situația industriei românești face ca revenirea la creștere să nu depindă exclusiv de companiile românești. Multe industrii autohtone vor urma ritmul de creștere sau de scădere al industriei europene. Ceea ce ne arată, dacă mai are nevoie, cât de legată este economia românească de cea europeană.