Asculta acest articol
În România, vitezele economice variază considerabil, iar dezechilibrele cresc. Bucureștiul, cu un PIB/locuitor de 177% din media UE, este contrastat de Moldova, blocată sub 50%. Acest fenomen este parte a unui model de economie cu viteze multiple și creștere inegală, evidențiind provocările convergenței cu Europa.
Provocările persistente includ discrepanțele regionale, instituții slabe și lipsa forței de muncă calificate. În plus, politici fiscale prociclice au generat deficite ridicate, iar sărăcia și inegalitatea rămân semnificative, cu disparități notabile între regiuni.
În ciuda acestor provocări, România a realizat progrese notabile în reducerea sărăciei și inegalității, chiar și în fața evenimentelor precum pandemia COVID-19 și invazia din Ucraina. Cu toate acestea, este esențială consolidarea fiscală, absorbția eficientă a fondurilor UE și protejarea populației vulnerabile în fața presiunilor fiscale crescute.
În acest context, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) joacă un rol crucial în redresarea durabilă și sprijinirea eforturilor de consolidare fiscală. Investițiile, stimulate de fondurile UE, au fost un motor principal al creșterii, iar sprijinul adecvat pentru cei afectați economic va fi esențial în reducerea sărăciei și inegalității.
Cu toate acestea, inflația mare și cererea externă mai slabă au încetinit creșterea economică, evidențiind nevoia de politici monetare și fiscale prudente pentru a gestiona aceste provocări.
CITEȘTE ȘI: PIB-ul României, după recalculare
Fii primul care comentează