Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)

Românii care fac bani din plante medicinale

Românii care fac bani din plante
Companiile românești de ceaiuri și tratamente naturiste prosperă pe o piață competitivă, extinzându-se încet spre export în ciuda unui consum național redus de ceai, evidențiind o tendință de creștere a cererii pentru produse naturale.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Pe o piață disputată deopotrivă de companii internaționale și românești, cele din urmă reușesc să rămână pe profit și, în același timp, încet-încet, să ia calea exportului

 

 

Deși pare surprinzător, potrivit statisticilor Food and Agriculture Or­ganization of the Uni­ted Nations, consu­mul mediu anual de ceai pe cap de român este de doar 30 de grame.

 

 

 

Românii care fac bani din plante
Românii care fac bani din plante

 

 

Spre comparație, un englez consumă aproape 1,9 kilograme pe an, iar un locuitor al Emiratelor Arabe, circa șapte kilograme. Mai aruncăm o privire pe datele statistice și vedem că, la nivel de 2009 (ultimul an cu date disponibile), România importa ceai în valoare de 4,6 milioane de euro (peste 1.300 de tone) și exporta de două ori mai puțin. Însă cifrele nu sunt ceea ce par a fi. Din păcate, aceste date centralizează doar producția și comerțul cu ceai clasic (negru și verde), iar la capitolul acesta nu prea contăm.

 

 

Însă, potrivit celor din industrie, consumăm din belșug ceaiurile de fructe și cele naturiste. Astfel, s-a ajuns ca această piață, care include plantele pentru ceai, infuzii, tratamente naturiste etc., să fie estimată la aproximativ 200 de milioane de euro, circa 25% putându-se contabiliza în dreptul producătorilor români care, pe zi ce trece, devin tot mai profitabili.

 

 

Amatorii de produse naturale

Potrivit datelor de la compania de cercetare Nielsen, în topul primilor cinci producători de ceaiuri naturale, atât ca volum, cât și ca valoare, alături de brandurile internaționale și mărcile proprii ale retailerilor, se găsește și Fares, companie românească ce a ajuns în 2010 la o cifră de afaceri de aproape opt milioane de euro. „Criza nu ne-a afectat, ci dimpotrivă, înregistrăm creştere constantă pentru că există un trend mult mai puternic bazat pe nevoia tot mai accentuată a oamenilor de a consuma produse cât mai sănătoase cu putinţă“, spune Adelina Hanciu, brand manager al producătorului Fares.

 

 

„De aceea, pentru diversificare, avem în vedere extinderea liniilor actuale, dar şi a câtorva linii noi de abordare“, adaugă aceasta. În prezent, Fares cultivă plante medicinale pe mai bine de 200 de hectare, aflate în jurul Orăștiei. „În afară de specii obişnuite culturii (gălbenele, muşeţel, mentă, lavandă, salvie etc. – n.red), am reuşit să implementăm şi altele, precum măceş, soc, tei, scai vânăt, coada şoricelului sau pătlagină“, explică Hanciu. Motivul? Producătorii văd pe această piață o tendință de creștere de 10% anul acesta.

 

 

Cu toate forţele spre străinătate

Ce nu se tratează cu ceai, trece cu tincturi, gemoderivate și siropuri. Iar rezultatele producătorilor sunt, și în acest caz, demne de luat în calcul. De exemplu, Dacia Plant a investit, în 2010, două milioane de euro într-o fabrică de ceaiuri la Bod, unde produce lunar peste 80.000 de cutii de ceaiuri, peste 120.000 de flacoane de comprimate și tot atâtea de tincturi.

 

 

„Producția a crescut constant an de an. Ca număr de unități vândute se remarcă tinctura de propolis. În ceea ce privește valoarea, cele mai mari vânzări le înregistrează Detoxicolon, Interferonat și comprimatele Brânca Ursului“, spune Cosmina Oprea , director general al companiei. Materia primă vine atât din „grădina“ proprie, cât și de la câțiva colaboratori cu care au contract de exclusivitate. Dacia Plant achiziționează de la aceștia producția (în special lavandă, anghinare, echinaceea, salvie, mărar etc.) de pe 20 de hectare.

 

 

Deși cea mai mare parte din producție rămâne în țară, exportul există în bilanțul anual al producătorului. „În acest moment, sunt disponibile produsele în Ungaria și Spania. Suntem în discuții cu Moldova, Israel, Germania, Italia și alte câteva țări. Procesul de export este îngreunat în acest moment de procedurile de avizare care sunt foarte complexe în țările menționate, deși există un interes real“, explică Cosmina Oprea, menționând că un alt impediment este necesitatea traducerii și adaptării denumirilor produselor la piața locală.

 

 

„Exporturile nu reprezintă un procent semnificativ din cifra de afaceri, dar anul acesta ne propunem să acordăm o atenție mai mare noului canal“, adaugă managerul, care estimează pentru 2012 o creștere cu minimum 30% a cifrei de afaceri înregistrate în 2011, în valoare de 4,5 milioane de euro.

 

 

 

Citește și:

 

Consumul de alimente alcaline ajută la detoxifierea organismului

Postare ( Sablon)
Postare ( Sablon)

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns