Satu Mare este judeţul cu cel mai mic risc de catastrofe din ţară

Asculta acest articol

Firmele de asigurare din România au încheiat, anul trecut, peste 1,4 milioane de contracte de asigurare facultativă a locuinţelor. Aceasta în timp ce la finalul anului trecut erau în vigoare peste 1,6 milioane de contracte, în condiţiile în care prima medie anuală achitată de clienţi în 2022 s-a ridicat la puţin peste 300 de lei.

Sumele plătite de societăţile de asigurare din România în dreptul daunelor înregistrate de clienţi cu locuinţele asigurate sunt încă mici în România, însă se poate constata o diferenţă semnificativă între judeţe, din acest punct de vedere, potrivit Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). La nivel general, în 2022 s-au plătit puţin sub 100 de milioane de lei la nivelul întregii ţări, conform raportărilor firmelor de asigurare. Analizând datele cu judeţele unde s-au plătit cele mai mari şi cele mai mici daune raportat la numărul de contracte, dar şi care este ponderea locuinţelor asigurate în respectivele judeţe, date care reflectă trecutul de daună, dar şi viitorul de risc, ne putem face o idee despre topul celor mai expuse şi, respectiv, al celor mai protejate zone din România.

Cele mai importante riscuri acoperite prin asigurările de locuinţă sunt cele catastrofale, adică daune provocate de cutremur, inundaţii sau alunecări de teren. Prin lege, oricine vrea să îşi cumpere o asigurare facultativă de locuinţă trebuie să deţină mai întâi o poliţă obligatorie (PAD), iar acest lucru înseamnă că în limita a 20.000 de euro, daunele catastrofale sunt plătite de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID), arată studiifinanciare.ro.

Studiul arată că avem un grad de asigurare pe judeţ de 16%, cu alte cuvinte 16% din totalul locuinţelor sunt asigurate, şi am cheltuit dintr-o poliţă PAD 1,7 lei (din 90). Practic am cheltuit puţin şi avem un grad de asigurare printre cele mai mari din ţară. Comparativ, Bucureşti a cheltuit dintr-o poliţă PAD 7,6 lei şi are un grad de asigurare de 36% – cel mai mare din ţară, Mehedinţi a cheltuit din poliţă 8,6 lei şi are un grad de asigurare de 9%, Bistriţa Năsăud a cheltuit 16 lei şi are grad de asigurare 19%, Sibiu a cheltuit 21 de lei şi are grad de asigurare 24%, Caraş Severin a cheltuit 31 de leişi are grad de asigurare 17%, iar cel mai mult a cheltuit judeţul Buzău 34 de lei, având un grad de asigurare 15%.

Totuşi, faptul că judeţul Satu Mare are cea mai mică cheltuială din poliţele obligatorii PAD pe ţară nu ne oferă un confort, întrucât calamităţi naturale pot să apară necontrolat. Trebuie să amintim că avem râurile Someş, Tur, Crasna, avem zone cu alunecări de teren – zona Codrului, sau zona seismică a Careiului.

Poliţa obligatorie PAD oferă protecţie proprietarilor de locuinţe pentru daune provocate de cutremur, inundaţie, alunecări de teren

Sistemul din România presupune că toţi proprietarii de locuinţe din România sunt obligaţi să se asigure împotriva dezastrelor. Pentru că nimeni nu aplică şi amenzile stabilite prin lege, însă, cuprinderea în asigurare rămâne cea mai mică din Europa. Palierul de asigurare obligatoriu presupune achiziţionarea unei poliţe emise de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID), o entitate creată prin lege, dar controlată de acţionari privaţi, societăţi de asigurare. Poliţa PAD, emisă de PAID, poate fi cumpărată de la oricare dintre acţionarii companiei, de la societăţile care au acorduri cu PAID sau chiar de la PAID direct. Aceasta costă 20 de euro pe an (a trecut deja de primele faze o lege care majorează preţul la 130 de lei, adică aproximativ 27 de euro) pentru locuinţele din materiale moderne,şi 10 euro pe an pentru cele din chirpici şi alte materiale mai puţin rezistente. Ar însemna, aşadar, sub 2 euro pe lună. Pentru aceşti bani proprietarii locuinţelor primesc protecţie pentru daunele provocate de cutremur, inundaţie (fenomenul natural, nu cele de conductă) şi alunecări de teren, în limita unor daune de 10.000 de euro pentru casele din chirpici şi 20.000 de euro pentru locuinţele din materiale moderne. De menţionat că aproape întreg portofoliul PAID potenţialele daune aferente unui număr de 1,8 milioane – 2 milioane de poliţe, în funcţie de moment- este reasigurat. Aceasta înseamnă că, în cazul unui eveniment major, sarcina pentru plata daunelor va reveni unor companii gigant, care se ocupă cu reasigurarea riscurilor de catastrofă la nivel global.

În prezent, contractul de reasigurare semnat de PAID cuprinde daune de până la 1 miliard de euro şi cel mai probabil va mai creşte la următoarea reînnoire trimestrială.

Poliţele facultative de asigurare a locuinţei asigură, spre deosebire de cele obligatorii, o protecţie completă

Totuşi, aşa cum este construită în prezent, poliţa PAD este prea puţin acoperitoare, mai ales pentru locuinţele din oraşele mari, unde preţurile imobiliarelor depăşesc cu mult limita asigurată prin PAD. Mai mult, PAD nu acoperă şi valoarea bunurilor din locuinţă, care în unele cazuri ajunge la sume substanţiale. Soluţia pentru o protecţie completă stă în al doilea palier de asigurare, poliţele facultative. Acestea pot fi achiziţionate de la orice societate autorizată să vândă asigurări generale în România. Condiţiile de asigurare sunt diferite de la firmă la firmă, însă, referitor doar la riscurile de calamitate, toate produsele acoperă o sumă apropiată de întreaga valoare a locuinţei, aşa cum reiese din evaluările de specialitate. Altfel spus, suma de 20.000 de euro acoperită de PAD este suplimentată până la o valoare care să permită păgubitului să îşi refacă locuinţa, în caz că se mai poate face ceva, sau să îşi cumpere una similară sau aproape similară. Costul unei astfel de asigurări este, în general, undeva între 0,1 şi 0,2% din valoarea asigurată. Pentru o locuinţă din Bucureşti, de exemplu, evaluată la un preţ de 100.000 de euro, asigurarea facultativă costă între 100 şi 150 de euro pe an, adică în jur de 10 euro pe lună. Menţionăm că acest cost este pentru o poliţă care acoperă şi bunurile din locuinţă, într-o anumită limită, facilitate care nu există în cazul poliţei obligatorii. În afară de riscurile catastrofale acoperite şi de PAID, la care se pot adăugă şi furtuna sau grindina, poliţele facultative acoperă şi alte cauze relativ frecvente de daună cum ar fi incendiul sau inundaţia de conductă şi pot include şi o clauză de răspundere faţă de terţi, în cazul în care proprietarul provoacă daune vecinilor, de exemplu.