Image 1
Image 2
Acasa

BAIA MARE

Sighetul este sustenabil în eficienţă energetică: Elveţienii sprijină financiar

Prima „Comunitate Sustenabilă” în eficienţă energetică din Maramureş este municipiul Sighetu Marmaţiei. Subprefectul judeţului Maramureş, Crina Chilat, a onorat invitaţia de a participa la evenimentul, în cadrul căruia municipiul a primit Certificatul de „Comunitate Sustenabilă” în domeniul eficienţei energetice.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Prima „Comunitate Sustenabilă” în eficienţă energetică din Maramureş este municipiul Sighetu Marmaţiei. Subprefectul judeţului Maramureş, Crina Chilat, a onorat invitaţia de a participa la evenimentul, în cadrul căruia municipiul a primit Certificatul de „Comunitate Sustenabilă” în domeniul eficienţei energetice.

 

Rezultatul vine în urma unei evaluări efectuate în cadrul programului European Energy Award, finanţat prin fonduri elveţiene. Certificatul i-a fost înmânat edilului Vasile Moldovan, la sediul Primăriei Sighetu Marmaţiei, de către Giacomo Solari, Şef Birou Contribuţii Elveţiene al Ambasadei Elveţiei în România, şi Green Building Council, ONG-ul ce implementează programul European Energy Award în România.

Ulterior acordării acestui certificat de către reprezentanţi ai Ambasadei Elveţiei în România, instituţie prin care se implementează un program european cu finanţare elveţiană, oaspeţii prezenţi la Sighet au purtat discuţii cu oficialităţile locale şi judeţene, în vederea găsirii unor căi de accesare a liniilor de finanţare ce urmează a fi deschise în curând pentru România.

Crina Chilat, subprefect de Maramureş, a menţionat câteva dintre problemele delicate cu care se confruntă anumite domenii cum ar fi sănătatea, asistenţa socială sau educaţia, pentru care partenerii elveţieni s-au arătat dispuşi a finanţa proiecte ce vor creşte calitatea vieţii beneficiarilor de servicii.

„Una dintre chestiunile pe care foarte mulţi cetăţeni mi le-au semnalat de-a lungul timpului este legată de medicina de familie. În special în mediul rural, lipsa medicilor de familie îi afectează clar pe beneficiarii acestor tip de servicii. Iar doctorii respectivi sunt tot mai puţini, pentru că medicina de familie nu reprezintă un domeniu atrăgător nici pentru rezidenţi, dar nici pentru cei care finalizează studiile şi încep să profeseze. Giacomo Solari, şeful Biroului Contribuţii Elveţiene, din cadrul Ambasadei Elveţiei în România, cel care a condus delegaţia venită la Sighet, ne-a spus că şi sistemul lor de sănătate a avut aceeaşi problemă, dar s-au găsit diverse soluţii pentru rezolvarea ei. Spre exemplu, una dintre variante a fost constituirea unor asociaţii profesionale locale formate din medici de familie, care să deservească o anumită zonă, mai extinsă, lucru pe care un singur medic nu ar fi reuşit să-l facă.

Legat de dubla apartenenţă a unora dintre medici la sistemul public de sănătate şi cel privat, simultan, Giacomo Solari ne-a explicat faptul că şi în Elveţia funcţionează aproximativ la fel lucrurile, fără ca asta să afecteze accesul pacientului la serviciile medicale. Însă, în România, după cum adesea auzim, avem şi medici care le <sugerează>, pentru a folosi un termen elegant, pacienţilor ajunşi în spitale publice că sunt aşteptaţi la cabinetele private ale doctorilor, unde aceştia din urmă vor încasa bani pentru consultaţii, tratamente şi alte servicii.

În ce priveşte educaţia, oaspetele elveţian a opinat că ar trebui să punem mai mult accent pe învăţământul vocaţional, în sensul acordării acestuia o importanţă mai mare în sistemul românesc educaţional. Diferenţa faţă de Elveţia e făcută în etapa tranzitorie, de la primele clase şi cele gimnaziale până la facultate. Perioada liceului coincide cu adolescenţa, iar pentru un tânăr este etapa în care e nevoit a lua decizii importante pentru viitorul său. De aceea, el este îndemnat şi consiliat pentru a opta fie pentru o şcoală vocaţională, ce îl va ajuta să se angajeze mai repede, chiar după absolvirea studiilor, fie pentru un liceu, care îl va pregăti să ajungă la facultate. Indiferent ce alege elevul, el poate oricând să treacă dintr-un sistem în altul, lucru care îl ajută să înţeleagă ce opţiune i se potriveşte mai bine”, a declarat subprefectul de Maramureş, Crina Chilat.

Susţinerea medicinei de familie, ca element de bază al sistemului medical, precum şi dezvoltarea învăţământului vocaţional reprezintă două zone de interes pentru finanţatorii elveţieni, oportunitate de care ar putea beneficia comunităţile din Maramureş, prin accesarea celei de-a doua contribuţii pentru România. Pe lângă formarea profesională şi serviciile de sănătate, Elveţia va finanţa programe de cercetare şi inovare, de dezvoltare a IMM-urilor, de transport publice şi eficienţă energetică sau de incluziune socială. Componenta financiară a programului are o valoare totală de 221,5 milioane euro, la care se adaugă o cofinanţare de 15% asigurată de la bugetul de stat.

„European Energy Award – Comunitate Sustenabilă” este un program cu finanţare elveţiană ce ajută oraşele din România să ia măsuri eficiente pentru a implementa proiecte durabile şi a creşte calitatea vieţii în comunităţile respective.

V. Gherman

Ciornă automată

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with