Asculta acest articol
Judecând starea politică generală din România anului 2020 după situaţia din Capitală principalii competitori sunt PNL, PSD şi USR-PLUS. La Bucureşti mai intră în calcul şi PMP, din cauza candidaturii lui Traian Băsescu, iar la Satu Mare, datorită componenţei etnice, printre echipele favorite se află UDMR. Alegerile locale pot fi judecate şi ca un campionat de fotbal.
Fiecare partid alegând să trimită în teren cei mai buni jucători se pot ivi surprize.
Precum echipa Camerunului la campionatul mondial de fotbal din anul 1990, prima echipă africană care a intrat în sferturile de finală, fiind eliminată de Anglia doar după prelungiri.
Principala diferenţă dintre fotbal şi alegeri este că la alegeri cei care decid victoriile şi înfrângerile sunt telespectatorii, adică alegătorii. Ei sunt şi arbitri, dar numai dacă se joacă cinstit, numai dacă nu se fraudează alegerile.
Printre echipele care joacă rolul Camerunului se află în prim plan Pro România, PMP şi ALDE.
Partidele neparlamentare fiind mai puţin cunoscute, au şi cele mai mici şanse de a oferi surprize. Surprizele nu sunt cu totul excluse nici măcar din partea independenţilor.
Cum stă fiecare partid? La precedentele alegeri, cele din 2016, PSD a obţinut rezultate care i-au adus titlul de învingător. A câştigat alegerile din Bucureşti. A obţinut cel mai mare număr de primari şi preşedinţi de consilii judeţene din ţară.
Acum PSD, aşa cum singur se prezintă, este în reconstrucţie. Moţiunea câştigătoare la recentul congres s-a intitulat RECONSTRUCŢIA PSD.
Aşadar, alegătorii sunt invitaţi să voteze un partid care acum îşi repară casa. Ce înseamnă reconstrucţie? Ceva care s-a stricat rău de tot şi trebuie reparat. O casă lovită de trăznet, o casă inudată.
O maşină în care nu ai schimbat uleiul şi s-a blocat motorul. Nu mai corect este să inviţi oaspeţi după ce ţi-ai reparat casa, să inviţi pe cineva la o plimbare cu maşina după ce ai reparat-o?
Cum stă PNL? A venit la guvernare în urmă cu zece luni, după o guvernare considerată catastrofală. Drept urmare, după ieşirea ALDE de la guvernare, guvernul PSD condus de Viorica Dăncilă a căzut printr-o moţiune de cenzură votată de fostul partener ALDE, de Pro România, UDMR şi, evident de PNL şi USR.
După zece luni, aceleaşi partide care au trimis PSD în opoziţie, afirmă că guvernarea PNL este catastrofală. PNL are circumstanţe atenuante. Pe lângă problemele curente, a apărut pandemia.
Guvernul Orban s-a văzut obligat să facă faţă unor probleme nemaivăzute până acum.
Criza provocată de coronavirus a luat prin surprindere toate statele lumii. Fiecare stat a luat măsurile pe care le-a crezut corecte, dar niciun guvern din lume nu a făcut faţă crizei sută la sută. Eşecul a fost mondial.
Cu toată criza, partidului de guvernare i se pot aduce critici care nu au legătură cu pandemia.
Şi, slavă domnului, îl critică din plin toate partidele, inclusiv cele considerate viitoarele partenere de guvernare.
Are avantaje în plus faţă de PSD şi alte partide? PNL este avantajat de faptul că va fi viitorul partid de guvernare după alegerile parlamentare.
Preşedintele va nominaliza cu siguranţă un om din PNL pentru formarea guvernului, indiferent de rezultate.
USR-PLUS, potrivit sondajelor, dar şi după rezultatele obţinute la europarlamentare, deţine locul trei în preferinţele alegătorilor.
Şi-a impus candidatul pentru primăria generală din Bucureşti. Acesta face foarte vizibilă alianţa USR-PLUS.
Se spune că este preferată de tineri. Dar tinerii nu prea se prezintă la vot. Conducerea USR-PLUS, deşi nu are organizaţii puternice în teritoriu, mai ales în mediul rural, a decis să nu facă alianţe cu alte forţe politice. Nici măcar cu PNL.
Ce rezultate va obţine? USR-PLUS va putea oferi surpriza de a obţine la alegerile din 27 septembrie cele mai slabe rezultate sau cele mai bune.
Cum intră în campanie Pro România, ALDE, PMP, UDMR, dar şi partidele neparlamentare? În numărul următor.
