Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)
Postare ( Sablon)

USR PLUS, în căutarea propriei identități

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Acasa
Asculta acest articol

O gravă declarație a ministrului de Justiție pune din nou gaz pe focul ce arde mocnit în Palatul Victoria.

“Mă întreb, zice Stelian Ion, cine are interesul dintre vecinii noștri să nu intrăm în Schengen.”

Dacă nefericita întrebare retorică nu ar fi fost pusă în contextul dezbaterilor din coaliția de guvernare pe tema desființării Secției Speciale, am fi fost înclinați să spunem că Rusia este vecinul care are tot interesul ca România să nu fie primită în Spațiul Schengen.

Dat fiind contextul – și emisiunea tv în care ministrului USR PLUS i-a scăpat păsărica pe gură, poate fără să vrea – rezultă fără dubiu că Ungaria este țara care nu vrea România în Schengen. Unde dai și unde crapă! Prima țară direct interesată să intre România în Spațiul Schengen este tocmai Ungaria. Se vede că domnul Stelian Ion nu prea a umblat prin Transilvania. 

Nu există un singur ministru asupra căruia cade sarcina de a desființa SIIJ (Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție). Desființarea acestei secții a fost introdusă în programul de guvernare de către USR PLUS.

Despre consecvența cu care USR PLUS luptă pentru desființarea acestei Secții Speciale liderul UDMR Kelemen Hunor afirmă că tinde să creadă că Dan Barna alunecă spre stalinism.

În linii mari problema stă în felul următor: Dan Barna a cerut desființarea SIIJ, premierul Florin Cîțu este de acord, dar soluția este în Parlament. Prin urmare USR PLUS cere o sesiune extraordinară a Parlamentului. Adică li se cere parlamentarilor să-și întrerupă vacanța și să meargă la serviciu.

Despre rolul SIIJ există opinii diametral diferite. PSD, când a înființat Secția, credea că este singura modalitate de a limpezi lucrurile din Justiție. Cum pentru înființarea ei a votat și UDMR, rezultă că și această formațiune consideră că Secția Specială era necesară. Problema este că în continuare crede că este necesară.

Așadar, și pe această temă opiniile puterii și opoziției sunt diametral opuse. Problema este că UDMR se află acum la guvernare. Și nu și-a modificat poziția. Acceptă doar transferarea acestei secții într-adevăr “speciale” de la Ministerul Justiției la Parchetul General. Ceea ce USR PLUS consideră că este același lucru.

Printre alte soluții, Ludovic Orban propune ca problema să fie tranșată prin asumarea răspunderii guvernului.

Dată fiind situația explozivă din PNL, propunerea pare să fie o capcană. Când guvernul își asumă răspunderea pe o lege, dacă nu trece, guvernul cade. Simplu ca bună ziua. Chiar prea simplu pentru ca Florin Cîțu să nu sesizeze pericolul asumării răspunderii pentru o lege oarecum marginală față de multitudinea problemelor ce-și așteaptă rezolvarea.

Nici nu este nevoie să le amintim. Dintre aceste mari probleme cel puțin două cad în sarcina USR PLUS. Deținând Ministerul Sănătății cade în responsabilitatea acestui partid gestionarea măsurilor care trebuie luate în cazul extinderii valului 4 al pandemiei.

Planul Național de Redresare și Reziliență de asemenea este responsabilitatea  directă a ministrului USR PLUS Cristian Ghinea.

Pentru a muta atenția opiniei publice de la aceste două mari probleme un partid  plin de strategi și tehnicieni scot în față tema Secției Speciale. Care ar putea aștepta până se va vedea situația noului val de pandemie, până după trecerea PNRR de Comisia Europeană.

Un partid serios analizează prioritățile și acționează în consecință, din respect pentru populație. USR PLUS merge în general cam în răspăr.

Toate acestea din dorința de a-și găsi drumul propriu, de a-și trasa liniile generale ale propriei identități.

USR PLUS se străduiește din răsputeri să nu semene, Doamne ferește, cu PNL.

În același timp, Doamne ferește ca PNL, din dorința de reformare forțată, să nu semene cu USR PLUS.

Până la urmă, fiecare formațiune politică trebuie să aibă ceva original, care să o facă deosebită, chiar unică în felul ei.

La fel ca artiștii, la fel ca scriitorii, la fel ca toți creatorii. Un partid politic este o creație a cuiva.

Așa cum PNȚCD își are originea în gândirea unui Gheorghe Pop de Băsești, a lui Iuliu Maniu, Corneliu Coposu, vrea nu vrea,  PSD este creația lui Ion Iliescu.

Dacă PNL a fost gândit de binecunoscuții părinți fondatori, în frunte cu familia Brătianu, iată că în jurul USR PLUS încă domnește ambiguitatea.

Ciornă automată

Dacă partidele mici ar fi mari şi partidele mari ar fi mici

Să începem cu consecinţele reformei fiscale Ciolacu-Boloş: dacă se dă greş cu setul de măsuri propuse, PSD şi PNL se pot pregăti să facă saltul înapoi de la categoria super-greilor, de partide mari, la categoria cocoş, de partide mici. După primele măsuri prezentate “reaşezarea poverii fiscale pe criterii echitabile” pare să fie doar un slogan.

Moare calul sau se rupe alianța PNL-PSD?

Vorbele cu dublu înțeles, vorba în doi peri, proverbele în general, plac publicului, politicienilor, ziariștilor. Traian Băsescu, de cele mai multe ori, fără voia lui, a produs câteva perle.