Asculta acest articol…. iar de la începutul anului acesta înlocuiește ajutorul social şi alocaţia pentru susţinerea familiei.
Conform legii, venitul minim de incluziune are două componente, ajutorul de incluziune și ajutorul pentru familia cu copii, care poate ajunge și la peste 600 de lei. Cel din urmă este condiționat, însă, pe lângă existența unui venit net lunar mic, de cel mult 700 de lei pentru fiecare membru al familiei, de frecventarea cursurilor de către copiii de vârstă școlară din respectiva familie, „cu excepția celor care le întrerup din motive medicale”.
În același timp, în schimbul ajutoarelor, părinții trebuie să presteze muncă pentru primărie în cuantumul ajutorului, la rata salariului minim pe economie, și să își caute un loc de muncă prin intermediul agențiilor teritoriale de ocupare a forței de muncă. „Nu pot primi ajutorul dacă li se oferă un loc de muncă sau un curs de formare și ei refuză”, se arată în document.
Reglementarea mai arată că valoarea ajutorului se reduce în funcție de numărul de absențe în cazul în care copiii familiei lipsesc de la școală. Astfel, ajutorul scade cu 50% din cuantumul ce revine fiecărui copil din familie, pentru luna în care acesta înregistrează mai mult de 15 absențe nemotivate, și este anulat în luna în care copilul înregistrează mai mult de 30 de absențe nemotivate.
Apoi, ajutorul mai este anulat pe perioada în care copilul întrerupe anul școlar sau dacă rămâne repetent, cu excepția situațiilor în care cele două evenimente au fost cauzate din motive de natură medicală.
Ministerul Educației a publicat, recent, modelul documentului prin care se face verificarea acestei condiții de frecvență la cursuri și a stabilit detalii privind modul în care se face acest lucru. Astfel, inspectoratul școlar județean, respectiv cel al municipiului București, de care aparține, cu domiciliul, beneficiarul ajutorului pentru familia cu copii are obligația să transmită lunar la agenția pentru plăți și inspecție socială situația privind frecventarea cursurilor de către copiii de vârstă școlară din aceste familii.
Gabriel Chicioreanu, de la Federația Națională a Părinților – Edupart, a declarat că măsura este una bună pentru că scade rata abandonului școlar. „Anchetele sociale trebuie făcute ca la carte pentru că numai așa banii vor fi investiți în educația copiilor. Dacă vreți părerea mea, un efect similar ar avea și implementarea programului «masa caldă», copiii nu ar mai lipsi de la școală. O problemă avem însă la gimnaziu, unde adolescenții sunt ademeniți cu munca la câmp, de exemplu, în locul școlii. Câștigă mai mulți bani decât din alocații”, a precizat Gabriel Chicioreanu.
CITEȘTE ȘI:
Fii primul care comentează