Image 1
Image 2

PREȚURI ÎN ROMÂNIA ȘI UNGARIA

Sunt singurele state din UE dintr-o anumită privință

Produsele esențiale au contribuit în 2022 cu peste 50% în inflația totală medie din UE.De reținut că în opt state, inflația a fost puternic propulsată de alimente, care au avut un aport de peste 30%.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Rata de creștere a prețurilor la produsele esențiale formează așa numita ”inflație de bază”, și deși inflația generală e în scădere, inflația la produsele de bază, inclusiv în zona euro, se păstrează și constituie marea îngrijorare a economiștilor.
De reținut că în opt state, inflația a fost puternic propulsată de alimente, care au avut un aport de peste 30%. România și Ungaria sunt campionii clasamentului, singurele țări din Uniune unde contribuția produselor agroalimentare și a băuturilor nealcoolice a sărit pragul de 40% în inflația totală, conform Eurostat.
Cele opt state unde alimentele au contribuit cu peste 30% la inflație: România, Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Portugalia, Croația, Malta și Spania

Energia si-a pus o puternică amprentă în unele state

Categoria „Electricitate, gaze și alți combustibili” este unul dintre factorii cheie din spatele creșterii indicelui prețurilor în unele țări, dar nu și acolo unde guvernele au subvenționat puternic facturile la energie.
Cea mai mare pondere a energiei la inflație în 2022, cu o contribuție de aproape 70% la modificarea globală a prețurilor, s-a înregistrat în Țările de Jos. Acesta a fost și cazul Italiei, Belgiei și Estoniei, unde capitolul acesta a contribuit cu peste 40% din Indicele Armonizat al Prețurilor de consum (IAPC). Ele sunt și statele ce au avut cele mai ridicate inflații la produsele de bază.

Cum explica BNR cazul României

Un Raport asupra inflației, realizat de BNR, explică mecanismul prin care alimentele strică toate socotelile analiștilor și cifrele macroeconomice, arat[ cursdeguvernare.ro. În România, prețurile alimentelor procesate s-au scumpit cu 23% în 2022, principalele contribuții la accelerare, fiind în viziunea BNR, produsele lactate și cele din carne, în ambele cazuri intervenind constrângeri la nivelul ofertei3 – seceta din lunile de vară a limitat suprafețele de pășune viabilă și a ridicat costurile cu furajele (unii fermieri recurgând chiar la sacrificări pentru reducerea efectivelor de animale), iar la nivel comunitar au reapărut focare de pestă porcină și gripă aviară.
Scumpirile alimentelor procesate, din cauza creșterii prețurilor materiilor prime și a energiei, au avut o contribuție record la majorarea peste așteptări a inflației de bază (CORE2 ajustat) încă din trimestrul al treilea al anului trecut, reiese din cel mai recent raport asupra inflației realizat de Banca Națională a României. Aceeași inflație de bază va ține rata generală a inflației peste ținta BNR atât în 2023 cât și în 2024, iar prețurile alimentelor vor continua să joace un rol important.
Lipsa de competitivitate a industriei alimentare reprezintă o vulnerabilitate nu doar în ceea ce privește rata inflației, ci și în privința poziției externe a României. Balanța comercială alimentară a consemnat un deficit de 2,5 miliarde de euro în 2022, în creștere cu peste o treime față de nivelul din anul anterior.

 

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

ANALIZĂ ECONOMICĂ

Agențiile de rating atenționează PSDNL

Majorarea ofertei de valută din partea companiilor, care își achită taxele și impozitele la bugetul de stat, a asigurat rezistență leului la creșterea aversiunii față de risc dar și la atenționările marilor agenții de rating după votarea în Parlament a noii legii a pensiilor.