NOI DISPOZIȚII LEGALE
Asculta acest articolDesigur, în şirul acestor preocupări şi recomandări se numără şi acelea ce privesc colectarea, sortarea şi reciclarea diverselor tipuri de deşeuri, indiferent că s-ar vorbi despre deşeuri municipale sau acelea provenite din gospodăriile populaţiei.
După cum se menţionează într-un raport de dată recent, Comisia Europeană identifică statele membre expuse riscului de a nu îndeplini obiectivele pentru 2025 privind pregătirea pentru reutilizarea și reciclarea deșeurilor municipale și a tuturor deșeurilor de ambalaje și obiectivul pentru 2035 privind depozitarea deșeurilor.
Nouă state membre UE sunt pe cale să îndeplinească obiectivele pentru 2025< Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Germania, Italia, Luxemburg, Slovenia și Țările de Jos.
Cu toate acestea, 18 state membre riscă să nu îndeplinească unul sau ambele obiective pentru 2025. Estonia, Finlanda, Franța, Irlanda, Letonia, Portugalia, Spania și Suedia riscă să nu îndeplinească obiectivul privind deșeurile municipale. Bulgaria, Croația, Cipru, Grecia, Lituania, Malta, Polonia, România, Slovacia și Ungaria sunt expuse riscului de a nu îndeplini obiectivele pentru 2025 nici în ceea ce privește deșeurile municipale, nici în ceea ce privește deșeurile de ambalaje. De asemenea, unele țări continuă să depoziteze cea mai mare parte a deșeurilor lor municipale și probabil nu vor îndeplini obiectivul de depozitare a deșeurilor pentru 2035.
Comisia prezintă recomandări pentru aceste state membre, pe baza sprijinului financiar și tehnic continuu acordat pentru îmbunătățirea performanței în materie de gestionare a deșeurilor.
În UE sunt 2000 de depozite ilegale de deșeuri
În fiecare an, europenii generează în medie 530 kg de deșeuri municipale pe persoană (deșeuri provenite din gospodării și deșeuri similare generate de întreprinderi). Deși sunt din ce în ce mai mult reciclate și tot mai puțin depozitate, deșeurile municipale reprezintă unul din cele mai complexe fluxuri de deșeuri care trebuie gestionate. În UE, aproximativ 50% din deșeurile municipale sunt reciclate sau transformate în compost, iar 23% sunt depozitate. Cantitatea de deșeuri de ambalaje generate crește constant. Între 2013 și 2020, cantitatea de deșeuri de ambalaje generate a crescut cu 15% în întreaga UE, ajungând la aproape 80 de milioane de tone. Aproximativ 64% din deșeurile de ambalaje sunt reciclate în prezent, dar rata de reciclare variază în funcție de material. Peste 75% din ambalajele din hârtie, carton și metal sunt reciclate, comparativ cu mai puțin de 40 % din materialele plastice – o problemă în majoritatea țărilor UE, multe dintre acestea riscând să nu îndeplinească obiectivul specific privind reciclarea deșeurilor de ambalaje din plastic.
Raportul de alertă timpurie evaluează probabilitatea ca statele membre să îndeplinească obiectivele de reciclare pentru 2025 stabilite în directiva-cadru privind deșeurile și în directiva privind ambalajele și deșeurile de ambalaje< reciclarea și pregătirea pentru reutilizare a deșeurilor municipale în proporție de 55%, reciclarea deșeurilor de ambalaje în proporție de 65% și obiective specifice de reciclare a deșeurilor de ambalaje în funcție de material (75% pentru hârtie și carton, 70% pentru sticlă, 70% pentru metale feroase, 50% pentru aluminiu, 50% pentru plastic și 25% pentru lemn).
Alături de deșeurile de ambalaje, gestionarea deșeurilor biologice a fost identificată ca fiind una din problemele care împiedică performanța în materie de reciclare, deși obligația de colectare separată a deșeurilor biologice se va aplica începând cu 1 ianuarie 2024.
În UE funcționează în continuare aproape 2000 de depozite de deșeuri ilegale sau care nu respectă standardele, o sursă considerabilă de poluare și de gaze cu efect de seră și o oportunitate ratată de recuperare a unor materii prime secundare.
Măsuri la nivelul judeţului Satu Mare
În acest context al preocupărilor şi recomandărilor CE poate fi integrată şi întâlnirea de lucru/informală convocată miercuri, 8 noiembrie, de către Consiliul Judeţean Satu Mare, la care au participat primari, viceprimari, alte persoane cu munci de răspundere în activitatea de colectare şi gestionare a deşeurilor.
În cadrul acestei reuniuni de lucru s-a menţionat faptul că, începând cu data de 1 ianuarie 2024, unitățile administrativ-teritoriale de pe raza județului Satu Mare care nu au contracte de delegare cu Depozitul Ecologic Doba, nu vor putea preda deșeurile menajere pentru depozitare, aspect care ar putea duce chiar și la blocarea serviciului public de salubrizare.
Pentru clarificarea noile dispoziții legale, Consiliul Județean Satu Mare, în calitate de autoritate tutelară a Serviciului Public de Administrare a Sistemului Integrat de Management al Deșeurilor (SPASIMD), operator al Depozitului Ecologic Doba, președintele Consiliului Județean, Pataki Csaba, împreună cu directorul SPASIMD, Claudiu Ardelean, au discutat și stabilit măsurile necesare pentru întocmirea acestor contracte de delegare.
În vederea înlesnirii acestui demers, s-a stabilit înființarea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Managementul Deșeurilor din județul Satu Mare, prin intermediul căreia toate comunele și orașele din județ vor încheia un singur contract de delegare pentru depozitare.
Convocarea reuniunii informale a fost necesară inclusiv pentru faptul că, fiecare unitate administrativ teritorială a avut posibilitatea să-şi înfiinţeze serviciu de salubrizare, să se constituie societăţi de salubrizare care să deservească anumite zone, sau să încheie contracte cu firme specializate. Ne referim aici spre exemplu la faptul că, în jurul oraşului Livada, a fost constituită o asociere cu acest scop, care include 11 localităţi, cu peste 10.000 de gospodării şi agenţie economici, ceva similar s-a realizat şi în zona Tăşnad pentru comune precum Andrid, Tiream ş.a., o aşa numită asociere a luat fiinţă şi pe zona Bârsău – Pomi – Valea Vinului – Culciu – Păuleşti ş.a. Alte comune au optat pentru a delega serviciul respectiv unuia sau mai multor prestatori specializaţi. Sunt şi o serie de comune printre care Beltiug, care au optat pentru a organiza activitatea de salubrizare ca serviciu propriu. Lista ar putea continua.
Opinii ale unor factori implicaţi
Claudiu Ardelean – managerul Depozitului Ecologic de Deşeuri – Doba, a subliniat faptul că, respectarea actelor normative referitoare la gestionarea deşeurilor de orice tip sunt imperative şi întră în vigoare de la începutul anului 2024. Interlocutorul şi-a oferit serviciile pentru a sprijini unităţile administrativ teritoriale în parcurgerea cât mai repede posibil a tuturor etapelor premergătoare încheierii de către comune/oraşe a contractelor privind colectarea, sortarea şi eliminarea deşeurilor prin intermediul depozitului specializat. Forma juridică prin care se pot pune în aplicare prevederile legislative este constituirea unei Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară fără angajaţi, care să conducă la rezolvarea problemelor.
Radu Cristea, primarul comunei Valea Vinului, unitate administrativ teritorială de pe traseul de colectare Bârsău – Crucişori – Pomi – Culciu – Păuleşti, spunea că a luat act de necesitatea înscrierii pentru constituirea ADI, fapt ce impune adoptarea unei hotărâri de consiliu local în acest sens. Se dovedeşte de acord cu delegarea activităţii de colectare – sortare şi depozitare a deşeurilor în conformitate cu prevederile legale, unei asemenea structuri organizatorice în ton cu legislaţia în vigoare.
Ioan Bartok Gurzău, primarul comunei Beltiug, a confirmat faptul că, la nivel local este constituită unitate specializată care prestează aceste servicii, încă din anul 2019. Serviciul deţine contract de depozitare a deşeurilor la Groapa Ecologică – Doba, dar dacă este necesar, vor adera la asociaţia de dezvoltare intercomunitară care ar urma să se înfiinţeze.
Adrian Farcău, primarul oraşului Tăşnad, ne-a spus că societatea care prestează activitatea de salubrizare, transport deşeuri de pe zona respectivă, dispune de contract de delegare a activităţii, dar şi de contract de depozitare la Doba, dar dacă nu va fi obligatorie aderarea la ADI, nu va adera. Un asemenea demers, cu siguranţă o să aducă povară suplimentară pe umerii populaţiei şi a agenţilor economici “poluatori”. Poluatorul plăteşte. La nivelul oraşului Tăşnad, aproximativ 20% dintre producătorii de deşeuri, realizează colectare selectivă.
Fii primul care comentează