Asculta acest articolVictor Ponta își deschide încet și cu calm calea spre Cotroceni. Se pot dibui încă de pe acum liniile strategice pe care le va urma în campania electorală. În primul rând vrea să arate că este un altfel de președinte decât Traian Băsescu. Nu se ceartă cu nimeni, tratează cu respect adversarii. “Eu nu-l voi ataca niciodată pe Crin”. “Am pentru Klaus Iohannis un respect deosebit”. Transformarea bunului simț în armă electorală ar putea deveni un remediu la violențele de limbaj și com portament agresiv practicat de Traian Băsescu. Nu fără succes.
La rândul său, Crin Antonescu a sesizat această portiță spre inimile cetățenilor, dar s-a limitat doar la deviza “revoluția bunului simț” Sloganul nu a prins pentru că omul nu s-a comportat ca atare. Antonescu a fost la fel de dur ca și Traian Băsescu. În foarte multe împrejurări chiar l-a depășit, fiind un orator mai talentat, având un limbaj mai elevat. Victor Ponta pare să renunțe și la ironia fină pe care într-o vreme o practică, preluată fără îndoială de la maestrul său, Adrian Năstase. I-au mai rămas câteva rudimente de ironii pe care le folosește în ocazii speciale, fiind rezervate se pare Elenei Udrea.
Victor Ponta nu trebuie să facă un mare efort pentru a se prezenta ca un președinte de altă factură decât foștii președinți. De Ion Iliescu îl desparte o întreagă epocă. De fapt nici cei mai neîmpăcați adversari ai săi nu fac vreo apropiere între el și Ion Iliescu. A scăpat și de asemănarea cu Adrian Năstase. Moștenirea controversaților săi patroni spirituali nu este o povară pentru candidatul prezidențial Victor Ponta. Este una dintre marile sale realizări ca om politic.
Figură reprezentativă a noii generații, Victor Ponta va aduna cu siguranță voturi din așa-numitul electorat de dreapta. Nu foarte multe, însă destule pentru a ține în frâu ascensiunea candidaților de dreapta. Deocamdată îl cunoaștem doar pe Cristian Diaconescu. Faptul că acesta s-a lansat ca om politic de stânga, fiind unul dintre liderii marcanți ai PSD, îl avantajează tot pe Victor Ponta. Mai mult decât atât, cel puțin la modul declarativ, premierul se dovedește mai de dreapta decât fostul consilier prezidențial. Dar nu pentru un adversar ca dl. Diaconescu își ascute armele Victor Ponta. Atenția lui se îndreaptă spre adevăratul contracandidat, cel ce va fi desemnat de PNL și PDL. Dintre cele trei nume vehiculate, cel mai dur este Crin Antonescu. Pentru un astfel de adversar se impune transformarea bunului simț în armă electorală. După cum se prezintă situația în sânul celor două partide ce promit să fuzioneze în cel mai scurt timp, Ponta poate câștiga alegerile prezidențiale cu relativă ușurință. Problema dreptei este că nu are niciun proiect răsunător. Confruntați cu probleme interne, contestați din interior, liderii dreptei nu sunt recunoscuți ca atare. Dreapta nu are un lider recunoscut de toată lumea. Crin sau Iohannis este pe prima treaptă? Vasile Blaga sau Cătălin Predoiu este omul care are ultimul cuvânt? Se aude că Blaga vrea să-l arunce în luptă pe Mihai Răzvan Ungureanu. El, într-adevăr, ar putea fi un adversar mai periculos pentru Victor Ponta, pentru că și el poate transforma bunul simț în capital electoral. Până la clarificarea situației interne oamenii pe cine să aclameze în piețe?
PMP, la rândul său, începe să fie părăsit de intelectuali. Lucrurile nu stau deloc bine pe dreapta, iar Victor Ponta alege să facă pe bunul samaritean chiar și cu adversarii. Încă înainte de a intra în bătălia propriu-zisă vrea să arate cu tot dinadinsul că poate fi președintele tuturor românilor. În mare parte, chiar îi reușește manevra.
