Asculta acest articolTitlul acesta e fără conotații negative. El intenționează doar să insinueze un fapt real, că natura ne oferă numeroase învățăminte. Deci, nu despre aristotelicul „zoon politikon” (animal politic) e vorba, ci despre realitatea pe care de cele mai multe ori nu o simțim, sau refuzăm să o vedem, până când ne îngroapă în necunoaștere. Ea, realitatea.
Am dovedit până acum, în comentariile mele de cetățean care refuză turmentarea practicată de politicianismul acaparator, că am mare grijă de politicieni, deoarece îi iubesc… la nebunie, cum se spune, și, în consecință, le spun greșelile, cu riscul de a-i supăra pe toți. Că nu-mi sunt indiferenți, vreau să zic.
Iată despre ce e vorba. Pe la finele anului 2021, într-o emisiune despre iernile grozave din Laponia, am vizionat o secvență care m-a pus pe gânduri. Era o imagine plină de învățăminte. Doi reni, doi berbeci, să le zicem, ai speciei, înfocați, s-au încăierat pentru supremație într-un harem în care membrele așteptau răbdătoare. Dar, în toiul luptei, s-a întâmplat ceva ce n-aș fi crezut că se poate. Belicoșilor, li s-au încurcat coarnele arboroase și, nemaireușind nici unul, nici altul, să se desprindă din teribila încleștare, beligeranții s-au prăbușit sleiți de puteri. Apoi, zăpada i-a învelit pe amândoi, egal, de nu li se mai vedeau decât coarnele îmbrățișate. Te-ai fi întrebat unde era asistența, unde erau stăpânele inimilor, de ce nu au intervenit, de unde se vede treaba că i-au abandonat pe amândoi. Și fecundarea n-a mai avut loc.
Mă gândesc și eu, ca orice om interesat de mersul vremii, că, văzând secvența din documentarul amintit, doi mari berbeci politici s-au gândit să evite oprobriul pustiitor, generat de ineficiență, și au așezat împreună contrariile, apa și focul. Ceea ce mă face a fi solidar cu o astfel de gândire. Prea mult, politicienii noștri s-au dat de ceasul morții cu adversarul de gât (sau, mă rog, de coarne), în timp ce marile oportunități ale țării au asistat neputincioase până au dat ortul popii. Măcar până în 2024!
Revin la renii mei și mă gândesc că poate nici nu s-au omorât pentru a avea progenituri viguroase, ci pentru… o căcărează din pădure.
Fii primul care comentează